Tradiții și superstiții de Crăciun. Ce este bine și ce este interzis să faci în prima zi

Data de 25 decembrie marchează una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, Nașterea Domnului, o zi în care tradițiile străvechi și spiritualitatea se împletesc în fiecare cămin din România. Dincolo de semnificația religioasă, prima zi de Crăciun este guvernată de un set riguros de obiceiuri și superstiții menite să asigure norocul și sănătatea familiilor pentru întregul an ce urmează.

Dimineața de Crăciun debutează pentru mii de credincioși cu participarea la Sfânta Liturghie, act considerat esențial pentru curățarea sufletească. Ulterior, centrul sărbătorii se mută în jurul mesei festive, unde preparatele tradiționale din porc, cozonacul și sarmalele simbolizează unitatea și belșugul casei.

Deși colindatul atinge apogeul în Ajun, în numeroase localități din mediul rural, grupurile de colindatori continuă să vestească Nașterea Domnului și pe parcursul zilei de astăzi, refuzul gazdelor de a-i primi fiind considerat un semn de ghinion.

Tradiția populară impune însă și o serie de restricții severe. Astăzi este strict interzisă munca în gospodărie: nu se spală, nu se coase și nu se face curățenie, nerespectarea acestor reguli fiind asociată cu boala și necazul. De asemenea, bătrânii avertizează că nu trebuie împrumutate obiecte sau bani, pentru a nu „da norocul afară din casă”.

O altă superstiție larg răspândită vizează prima persoană care trece pragul locuinței; se spune că dacă acesta este un bărbat, familia va fi binecuvântată cu putere și prosperitate tot anul viitor.



Citește și:

MAI avertizează- „Nu toți „Moșii” sunt adevărați-nici în online, nici în viața reală”