Tradiții pentru spor și sănătate de Sfântul Ilie. Ce trebuie să facă fetele nemăritate

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sărbătorit în 20 iulie, a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul al proorocului. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în Regatul Israel din Samaria. 

În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină). Pe Sfântul Ilie îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii - se retează stupii, se duc faguri şi miere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană. În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor“. La masa festivă sunt invitaţi prieteni şi rude să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţi.

Ogoarele se stropesc cu agheasmă

Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor, de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit, după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. În mediul urban şi rural, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. În schimb, tot prin tradiţie, gospodarii nu trebuie să mănânce în această zi mere de vară nesfinţite, pentru a fi apăraţi de trăsnete.

O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere. În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur. Se mai spune că, până în ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Prooroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. Abia după ce se sfinţesc la biserică, credincioşii împart mere copiilor, prietenilor, rudelor şi săracilor. Respectând această tradiţie, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase.

Ritual pentru soartă

În multe zone rurale, în mod discret, în ajunul sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă în roua aşternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă. Bisericile sunt pline, în această zi, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sfântul Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.Încep ploile mari de varăSe credea şi se mai crede şi astăzi că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară. Ziua Sfântului Ilie marchează şi miezul verii pastorale, când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală. În vechime, se obişnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităţilor săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, târguri, iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre.

Amânaţi drumeţiile în ziua de Sfântul Ilie

Nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântului Ilie, pentru că, spune tradiţia, dracii fugăriţi de Prooroc se ascund sub pomi, la răscruce de drumuri, ies în cale trecătorilor şi le poartă ghinion.
De asemenea, dacă plouă în ziua praznicului, vremea rea se menţine încă 20 de zile.Credincioşii sunt ocrotiţi de semnul cruciiDacă în ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii ploile sunt însoţite de trăsnete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum de vremea rea trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie ca să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.
 
Sfântul Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc. Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante şi complexe figuri de sfinţi, putând fi considerat un sfânt universal, deoarece este cinstit nu numai în creştinism, ci şi în iudaism şi chiar în tradiţia islamică.