România, relații diplomatice Republica Democratică Congo- o națiune vastă, cu o istorie turbulentă și resurse bogate (FOTO)
România, relații diplomatice: Republica Democratică Congo- o națiune vastă, cu o istorie turbulentă și resurse
30 Jun, 2025 19:52
ZIUA de Constanta
464
Marime text



Republica Democratică Congo (RDC), cunoscută și sub numele de Congo-Kinshasa sau fosta Zair, este a doua cea mai mare țară din Africa și a 11-a ca mărime din lume, situată în inima Africii Centrale. Cu o populație de aproximativ 108 milioane de locuitori, este cea mai populată țară oficial francofonă la nivel global, având ca și capitală Kinshasa, principalul centru economic.
Geografie și resurse naturale
Dominată de giganticul bazin al fluviului Congo, care acoperă aproximativ un milion de kilometri pătrați și este în mare parte acoperit de păduri ecuatoriale, RDC este una dintre cele mai bogate țări din lume în resurse naturale, inclusiv cupru, cobalt și diamante. Cu toate acestea, decenii de instabilitate politică, lipsa infrastructurii, corupția și exploatarea resurselor au împiedicat dezvoltarea sa economică. Peste 60% din țară este acoperită de păduri tropicale, reprezentând aproape jumătate din pădurile Africii.

O istorie marcată de conflicte și transformări
Teritoriul RDC a fost populat de mii de ani, cu expansiunea bantu formând regate puternice precum cel al Kongo. Istoria modernă a țării a început sub o dominație colonială brutală.
Statul Liber Congo (1885-1908): Regele Leopold al II-lea al Belgiei a dobândit teritoriul ca proprietate privată, transformându-l într-o sursă de cauciuc. Această perioadă a fost marcată de atrocități extreme și decesul a milioane de oameni din cauza exploatării și bolilor.
Congo Belgian (1908-1960): După presiuni internaționale, statul belgian a preluat controlul, aducând îmbunătățiri în infrastructură, sănătate și educație, dar menținând controlul politic absolut.
Independența și crizele post-coloniale (1960-1965): RDC a obținut independența pe 30 iunie 1960, dar a fost imediat cufundată în crize politice și secesiuni (Katanga, Kasai de Sud), amplificate de intervenția Belgiei și a ONU. Asasinarea prim-ministrului Patrice Lumumba a marcat o perioadă de instabilitate.

Era Mobutu / Zair (1965-1997): Joseph-Désiré Mobutu a preluat puterea printr-o lovitură de stat, instaurând o dictatură brutală. Țara a fost redenumită Zair în 1971, iar regimul Mobutu a fost caracterizat de corupție masivă și încălcări ale drepturilor omului.
Conflictele Congoleze (1996-2003): Răsturnarea lui Mobutu în 1997 a declanșat Primul Război Congolez, urmat rapid de Cel de-al Doilea Război Congolez (1998-2003), considerat cel mai sângeros conflict de după Al Doilea Război Mondial, cu un bilanț estimat de 5,4 milioane de vieți pierdute. Luptele au continuat și după încheierea oficială, în special în estul țării (Kivu).
Guvernarea Kabila (2001-2019): Joseph Kabila, succedându-l pe tatăl său asasinat, a condus țara, însă mandatul său a fost marcat de nerespectarea drepturilor omului și amânări ale alegerilor.
Perioada Tshisekedi (2019-prezent): Félix Tshisekedi a preluat președinția în 2019, marcând prima tranziție pașnică de putere de la independență. Chiar și sub noua conducere, estul RDC se confruntă cu un conflict militar continuu în Kivu.

Demografie și cultură
RDC găzduiește peste 200 de grupuri etnice, majoritatea fiind popoare bantu. Pe lângă franceză, limba oficială, în țară sunt vorbite aproximativ 242 de limbi, patru dintre ele având statut de limbi naționale: Kituba, Lingala, Tshiluba și Swahili. Lingala este limba predominantă în forțele armate. Creștinismul este religia predominantă, urmat de peste 90% din populație.
Provocări și speranțe
În ciuda bogățiilor sale, RDC se confruntă cu provocări imense: un nivel scăzut de dezvoltare umană (locul 175 din 189 în 2019), o criză umanitară majoră cu milioane de refugiați și persoane strămutate intern, și un risc crescut de foamete pentru copii. Cu toate acestea, apartenența la organizații internaționale precum ONU și Uniunea Africană, alături de eforturile de consolidare a păcii și tranziția politică pașnică recentă, oferă speranțe pentru un viitor mai stabil și prosper. Până în 2011, cinci obiective din RDC au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Relații diplomatice Republica Congo- România
Au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, la 21 august 1968. La începutul anilor '70, cele două state au deschis, la Bucureşti şi respectiv la Brazzaville, ambasade conduse de ambasadori rezidenţi.
În octombrie 1995, din considerente financiare, Ambasada României la Brazzaville a fost închisă temporar. Ambasada României la Luanda gestionează relația bilaterală cu Republica Congo.
La 12 martie 1997, s-a deschis Consulatul Onorific al României la Brazzaville.
Consul onorific al României la Ponte-Noire, Rep. Congo: dl. Said Tade.
Preşedintele Republicii Congo, Denis Sassou-Nguesso a participat la Summit-ul Francofoniei desfăşurat la Bucureşti în septembrie 2006.

În martie 2019, reprezentantul cu însărcinari speciale pentru candidatura României la Consiliul de Securitate al ONU a avut o întrevedere cu secretarul general din MAE congolez. În România au fost formate peste o mie de cadre congoleze, cea mai mare parte ca bursieri ai statului român.
După 1990, au fost prezentate la Brazzaville două expoziţii fotodocumentare şi filme documentare de scurt metraj.
Adrese utile
Ambasada Republicii Democratice Congo
Str. Albac nr.10 A Calea Dorobanților, Bucureşti
Tel: 021 210 54 98
Fax: 021 210 54 98
Email: ambardcongo.bucarest@yahoo.fr
Program de lucru: luni – vineri 10.00 – 15.00
Dl. Leopold ABIBO LOMALISA
Însărcinat cu afaceri e.p. (20 septembrie 2020)
Yolande LENGELO KHANGE
Dl. Jacques KALALA ZONGOLA
Ministru consilier (21 februarie 2019)
Dna. Kabibi Aloma ANDANGI
Dna. Ngandwe Lilie MWABA
Consilier (19
Dl. Lukoki Joseph FAY
Dl. Gertrude BOKAU LIADJA
Secretar II (15 aprilie 2024)
Dl. Loyenga Shadrack BIAKA
Secretar I (19 decembrie 2023)
Dna. Celia MULEMBU KABILONDI
Atașat (30 septembrie 2023)
Notă: Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
România, relații diplomatice: Mozambic- între ocean și istorie (FOTO)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii