Revenire importantă pentru energetică Unitatea 1 de la Cernavodă produce din nou electricitate, însă Reactorul 2 rămâne oprit

România a reluat producția de energie nucleară după mai bine de trei luni în care centrala de la Cernavodă a fost oprită din cauza debitului scăzut al Dunării, Unitatea 1 fiind reconectată la Sistemul Energetic Național și livrând primii megawați în rețea.

Centrala de la Cernavodă produce din nou energie nucleară. De două zile aceasta a fost pornită, însă cei de la Nuclearelectrica avertizau că repunerea ei în funcțiune e o operațiune care necesită migală, iar acum primii MW au fost livrați în sistem.

România a reluat vineri, 6 noiembrie 2026, producția de energie nucleară, după mai bine de trei luni în care centrala de la Cernavodă nu a mai furnizat electricitate în Sistemul Energetic Național. Reactorul 1 a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați, potrivit datelor în timp real ale Transelectrica. Revenirea are loc după o oprire prelungită provocată de debitul extrem de scăzut al Dunării.

La ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, reprezentând 0,74% din producția totală de electricitate a României, care se ridica în acel moment la 5.651 MW. Este prima cantitate de energie nucleară livrată în rețeaua națională după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite.

Reactorul 1 nu funcționează încă la capacitate maximă. Puterea acestuia va fi crescută treptat, în cadrul procedurilor de repornire, până la atingerea regimului normal de funcționare, estimată pentru sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La capacitate nominală, Unitatea 1 poate produce aproximativ 700 MW, ceea ce înseamnă că revenirea sa completă ar putea aduce în sistem o cantitate de energie de peste 16 ori mai mare decât cea înregistrată vineri după-amiază.

De ce au fost oprite reactoarele de la Cernavodă

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, după ce debitul Dunării a scăzut până la un nivel care nu mai permitea asigurarea condițiilor necesare de răcire. La jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2, astfel că România a rămas fără producție de energie nucleară, o situație neobișnuită pentru sistemul energetic național.

Centrala de la Cernavodă utilizează apa Dunării pentru răcirea instalațiilor, iar perioadele de secetă severă pot afecta funcționarea reactoarelor. Problema a persistat inclusiv în această toamnă. Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica a anunțat miercuri că au fost îndeplinite condițiile minime pentru repornirea în siguranță a Unității 1, iar procedurile de reconectare au început în aceeași zi.

„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.

Reactorul 2 rămâne oprit. Când ar putea reveni în funcțiune

Deși Unitatea 1 a început să producă din nou electricitate, cel de-al doilea reactor al centralei de la Cernavodă rămâne oprit, fără o dată certă pentru repornire. Nuclearelectrica a explicat că funcționarea primului reactor necesită volume importante de apă pentru răcire, ceea ce reduce nivelul apei disponibile în bazinul de aspirație al centralei.

Din acest motiv, repornirea Unității 2 depinde de o creștere susținută a nivelului Dunării, astfel încât ambele reactoare să poată funcționa simultan în condiții de siguranță.

„Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania.

De ce este importantă revenirea energiei nucleare

În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă, fiecare cu o putere de aproximativ 700 MW, furnizează împreună în jur de 20% din producția de electricitate a României. Energia nucleară reprezintă una dintre principalele surse de producție constantă a electricității, nefiind dependentă de condițiile meteorologice în aceeași măsură ca energia solară sau eoliană, deși disponibilitatea apei de răcire rămâne esențială.

Absența acestei capacități timp de mai multe luni a însemnat că necesarul de electricitate a trebuit acoperit din alte surse de producție sau din importuri, în funcție de consum și de disponibilitatea energiei. La ora 16:27, când producția nucleară revenise la 42 MW, principala sursă de electricitate a României era energia hidro, cu 1.741 MW, urmată de hidrocarburi, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW, potrivit stiripesurse.ro.

Repunerea în funcțiune a Unității 1 ar urma să reducă presiunea asupra celorlalte surse de producție și să aducă o capacitate suplimentară importantă în sistemul energetic, în perspectiva sezonului rece.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.