Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:52 13 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Clădiri cu suflet, personaje şi poveşti. Teatrul Național București (galerie foto)

ro

28 Jul, 2020 00:00 815 Marime text

 
  • Ideea unui teatru naţional a făcut primii paşi spre transpunerea în realitate în anul 1836.
  • Locul unde personaje şi poveşti iau viață a fost restaurat începând cu anul 2012 de firma Aedificia Carpaţi şi partenerul său pentru acest proiect, Romtest Electronic.
  • Sala Studio este singura sală din țară care se modifică în 20 de minute, în funcție de cerințele spectacolului.
Arhitectura contemporană, privită uneori ca şi cum i-ar lipsi ceva din eleganța, suplețea, ba chiar şi din personalitatea stilurilor anterioare, nu întârzie să dea replici cu adevărat monumentale iubitorilor de frumos şi armonie în arta ridicării de imobile.
Un astfel de exemplu de clădire ce îmbină suplețea şi eleganţa construcţiilor de odinioară cu trăsăturile fine ale arhitecturii actuale, o astfel de clădire personalizată şi cu suflet este chiar Teatrul Național Bucureşti.
Locul unde personaje şi poveşti iau viață pe scenele armonizate cu standardele internaționale de siguranță şi confort, dar şi cu exigențele teatrale a fost restaurat începând cu anul 2012 de firma Aedificia Carpaţi şi partenerul său pentru acest proiect, Romtest Electronic.
Arhitectul prof. dr. Romeo Belea, cel care a întocmit proiectul pentru lucrările de consolidare şi restaurare, este unul dintre autorii proiectului inițal, din 1973. În noiembrie 2014, clădirea emblematică a fost redată publicului larg, complet restaurată și fidelă proiectului inițial, după ce a fost inclusiv asigurată antiseismic pe parcursul lucrărilor desfăşurate.
 

Ideea unui teatru național dăinuie din 1836


Trebuie amintit că ideea unui teatru naţional a făcut primii paşi spre transpunerea în realitate în anul 1836, când Societatea Filarmonica a achiziționat Hanul Cîmpinencii, pentru a se  construi acolo clădirea ce avea să adăpostească şi să însufleţească teatrul românesc.
Cu toate acestea, abia în 1840 este aprobat proiectul teatrului, iar acesta urma să fie ridicat pe un amplasament nou, respectiv pe locul fostului han Filaret. Din cauza problemelor financiare, abia în 1848 încep propriu-zis lucrările pentru ridicarea teatrului, în baza proiectului întocmit de arhitectul catalan Xavier Villacrosse, arhitect-şef al Bucureştiului.
Lucrările sunt stopate pe fondul evenimentelor revoluţionare din 1848 şi, în cele din urmă, pe data de 31 decembrie 1852 are loc inaugurarea Teatrului Naţional.
Viaţa teatrală în noua clădire nu avea însă să dureze la nesfârşit. Un proiectil lansat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe data de 26 august 1944, şi-a ratat ţinta, respectiv Palatul Telefoanelor, şi a distrus clădirea de peste drum - Teatrul Naţional.
 Chiar şi în aceste condiţii extraordinare, punerea în scenă a pieselor a continuat, cu ajutorul a două scene aşa-zis „de împrumut“, Sala Studio şi Sala Comedia. Pe locul unde se aflase teatrul s-a ridicat un hotel, în anii 1990, la care, în semn de omagiu, s-a reconstruit simbolic porticul de intrare al clădirii dispărute.
Teatrul, readus la înfățișarea inițială și asigurat antiseismic
Actuala clădire ce adăpostește în prezent Teatrul Național București a fost inaugurată în luna decembrie 1973, proiectul inițial fiind semnat de arhitecții Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu și alții, iar structura de rezistență fiind opera inginerului Alexandru Cișmigiu.
Zece ani mai târziu de la inaugurarea din 1973, în perioada 1983-1984, clădirea a suferit însă modificări însemnate, în conformitate cu stilul de construcții al vremurilor. Exteriorul a fost acoperit și remodelat cu fațade care ascundeau „pălăria“ din proiectul inițial al clădirii și care, din păcate, făceau imobilul vulnerabil la seisme.
Așa se face că, abia după amplele lucrări de reabilitare și consolidare desfășurate în perioada 2012-2014, Teatrul Național București și-a recăpătat înfățișarea din proiectul inițial, devenind, totodată, unul din cele mai mari teatre din Europa.
Lucrările de asigurare a stabilității și siguranței în exploatarea și optimizarea funcțională, tehnologică și organizatorică a Teatrului Național București au urmărit redarea înfățișării din proiectul inițial, din anul 1973.
Această modificare majoră de structură și compartimentare, desfășurată pe o suprafață de 60.000 de metri pătrați, a făcut ca Teatrul Național din București să suporte comparație cu orice alt important edificiu cultural din Europa.
Teatrul are șase săli de spectacol și un amfiteatru în aer liber, construit pe terasă.
 

Clădire vie, premiată cu Trofeul Calității


Și tocmai pentru că este o clădire vie, ce adăpostește și însuflețește mii de personaje cu propria poveste de viață și propriile încercări, Sala Studio a teatrului este perfect adaptată unor astfel de exigențe. Aceasta este singura sală din țară care se modifică în 20 de minute, în funcție de cerințele spectacolului, trecând prin varianta italiană, elisabetană și arenă. Sala Studio a fost reabilitată prin refacerea și modernizarea tuturor instalațiilor, iar Sala Mare este refăcută complet, având 940 de locuri, o acustică și o vizibilitate foarte bună.
Potrivit proiectului, cele două săli noi, Sala Pictură, cu 250 de locuri, și Sala Mică, ce are 130 de locuri, întregesc ansamblul cultural, la care se adaugă Sala Media, cu funcțiuni multiple. Majoritatea instalațiilor clădirii au fost refăcute și adaptate noilor cerințe. 
În incinta teatrului sunt amenajate cafenele, galerii de artă, magazine de antichități, iar foaierele sunt deschise publicului în fiecare zi.
Nu întâmplător, lucrarea a fost premiată cu Trofeul Calității, omagiu adus amplelor lucrări ce i-au redat rolul și suflul de odinioară.
În urma acestor lucrări, Teatrul Național București, clădire acum fidelă proiectului inițial, este mai pregătit ca oricând să adăpostească viețile personajelor re-create de marii actori ai neamului.

Citește și:
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii