Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
10:26 21 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Reabilitarea Peninsulei, şansa Bisericii greceşti şi a Teatrului Elpis

ro

15 Feb, 2012 01:42 3128 Marime text
biserica_biserica_ortodoxa_greaca.jpgBiserica greacă din Constanţa şi Teatrul Elpis sunt ameninţate de erodarea taluzului din zona Plajei Modern. Reprezentanţii comunităţii greceşti din Constanţa susţin că singurul mod în care cele două monumente pot fi protejate îl reprezintă reabilitarea Zonei Peninsulare, proiect inclus în campania electorală pentru alegerile locale din 2008, dar menţionat şi de parlamentarii constănţeni, ei referindu-se la zona istorică a oraşului ca la o zonă cu un considerabil potenţial într-o eventuală campanie de rebranduire a Constanţei.

Bijuteriile Constanţei, ameninţate de erodarea taluzului?

biserica_biserica_greaca_02.jpgLucrările de construcţie a Bisericii Metamorfosis din Constanţa au început în 1862 şi s-au finalizat în 1868. La vremea respectivă, una dintre condiţiile pe care constructorii au fost nevoiţi să o respecte a fost, susţine Eftimie Antoniadis, preşedintele Comunităţii Elene - Elpis Constanţa, ca „biserica să nu fie mai înaltă decât geamia" (n.r. Geamia Hunchiar, datată 1862). Până în 1947, biserica a aparţinut comunităţii greceşti. Ulterior însă, ea a trecut, susţine Antoniadis, în subordinea Arhiepiscopiei. Iniţial biserică din lemn, biserica Metamorfosis a fost construită, se arată pe site-ul comunităţii elene, în urma donaţiei familiei Ikonomou.

biserica_teatrul_de_papusi_Elpis_03.jpgÎn ceea ce priveşte Teatrul Elpis, clădirea instituţiei de cultură a fost dată în folosinţă pe 20 decembrie 1898. „Clădirea a fost construită după proiectul arhitectului francez L. Piver. Antreprenorul a fost de origine greacă, I. Vlahopoulos. Era singura sală de festivităţi din Constanţa, cea mai frumoasă, cu pardoseala din parchet, cu oglinzi mari acoperind pereţii laterali", se menţionează pe site-ul comunităţii greceşti. Preşedintele comunităţii, Eftimie Antoniadis, spune despre Teatrul Elpis că era considerat, din punct de vedere arhitectural, „o bijuterie". „Pe vremuri, acest teatru avea oglinzi de cristal, loje, balcon, sală de proiecţie. Aici a concertat şi George Enescu", povesteşte Antoniadis.

Preşedintele comunităţii explică însă faptul că, „întrucât malul s-a mâncat, s-a erodat, şi pentru că circulă informaţii potrivit cărora jos, pe mal, s-ar putea construi nişte hoteluri, biserica şi teatrul sunt în pericol, cu atât mai mult cu cât zidurile bisericii au mai suferit crăpături şi fisuri, de-a lungul timpului".

Antoniadis a declarat că ia în calcul formularea unor adrese către mai multe instituţii, în scopul ca acestea din urmă să le acorde sprijin, „comunitatea greacă neavând bani pentru consolidare". „Sper ajutor de la Dumnezeu", a conchis preşedintele comunităţii elene din Constanţa, care nu a ezitat să-şi ascundă pesimismul.

„Ni s-a promis reabilitarea Peninsulei. Nu s-a făcut nimic"

În aceeaşi ordine de idei, Gheorghe Malcea, preotul paroh al comunităţii elene din Constanţa, este de părere că doar „reabilitarea Zonei Peninsulare poate ajuta cele două clădiri, biserica şi teatrul". Preotul explică faptul că, e drept, fisurile din biserică n-au mai avansat în ultimii ani, dar şi că, „în 2005 sau 2006, municipalitatea a ajutat cu bani biserica pentru reparaţiile exterioare, pentru zidărie".

Pe de altă parte însă, tot preotul declară: „La alegerile din 2008, de la Primărie, ni s-a promis reabilitarea şi reconsolidarea Peninsulei. Nu s-a făcut nimic". Nu în ultimul rând, acesta precizează că „încercarea unor persoane de a ridica hoteluri, căci aşa se aude, pe mal, jos, va pune în mare pericol biserica, dar mai ales Teatrul Elpis".

De remarcat este că, aşa cum a explicat preotul paroh, „Facultatea de Construcţii din Constanţa a făcut un studiu de fezabilitate, dar şi un studiu geo privind modalitatea în care biserica şi teatrul ar putea fi protejate, studiu care a fost trimis Ministerului Culturii, în speranţa obţinerii unor fonduri pentru reconsolidare".

Având în vedere aceste aspecte, va fi interesant de urmărit cum anume va afecta noul Plan Urbanistic Zonal al Peninsulei cele două edificii greceşti, parte din patrimoniul Constanţei. E adevărat că un PUZ nu prevede consolidări, ci doar proiecte de execuţie, precum şi că s-ar putea spune că fiecare proprietar îşi consolidează clădirea sa.

Chiar şi aşa însă, ce se va întâmpla cu biserica şi cu teatrul comunităţii elene dacă noul PUZ al Peninsulei va intra în vigoare, ţinând cont de faptul că, potrivit acestuia, pe toată suprafaţa taluzului, inclusiv pe limita superioară dinspre Plaja Modern, bulevardul Mircea cel Bătrân, urmează să fie ridicate clădiri cu mai multe etaje?

Ti-a placut articolul?

Comentarii