„Moșii de vară“, zi de pomenire a morților. Ce ritualuri speciale se fac în această zi

Moșii de vară este o sărbătoare care are loc în fiecare an înainte de Duminica Rusaliilor. Sărbătoarea, care îi pomenește pe cei adormiți, pică de această dată în ziua de 11 iunie 2022.

Marchează unul dintre cele mai importante momente în care îi amintim pe toți cei care nu mai sunt printre noi.

În sâmbăta dinainte de Duminica Rusaliilor, în toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice.

Biserica Ortodoxă a consacrat sâmbătă ca zi de pomenire a morților. Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de  carne (a Înfricoșatei Judecăți) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbătă Rusaliilor).

Ambele zile poartă în popor și denumirea de „Moși" (cea dintâi: „Moșii de iarnă", cealaltă „Moșii de vară"), pentru că în ele facem pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor noștri cei adormiți.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor sau „Moșii de vara"), Biserica face din nou pomenirea generală a morților, rugându-se pentru ei, prin rugăciunile și cântările înscrise în slujba zilei din Penticostar, pentru ca și ei să se bucure de darurile Sfântului Duh, a Cărui pogorâre este prăznuită în duminica următoare.

 Înainte se credea că sufletele morților, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbăta Rusaliilor. Pentru că această reîntoarcere să se desfășoare fără incidente, oamenii săvârșeau rituri de înduplecare și de îmbunare a spiritelor morților: împodobeau gospodăriile și mormintele cu ramuri de tei și făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

Ritualuri speciale 

Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moșilor de vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare: colivă, colaci, vin și cireşe. În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toți colacii dați de pomană nu vor ajunge la cei pomeniți și „se întorc” în casa celor care i-au dăruit. Creștinii care-și venereaza morții și respecta anumite tradiții în gospodăriile lor vor fi sănătoși și se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului.
 
De Moși se duc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoți, acestea se pun la streașina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă și de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfințite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.
 
O parte dintre ramurile de tei sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Altă dată, preotul şi sătenii ieşeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.
 
De Sâmbăta Morților nu ai voie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că se spune că bântuie morții. Tradiția veche mai spunea că din primul fel de mâncare pe care-l guști în această zi, trebuie să împarți, ca să nu se abată asupra ta pierderi. Dacă oamenii scot apă din fântână de Sâmbăta Morților, trebuie să lase un bănuț pentru apa celor morți. Potrivit calendarulortodox.ro, se mai spunea că dacă în această zi plouă, anul va fi mănos. Și dacă arunci o crenguță de tei în ploaie, se oprește.