Ministerul Justiției Proiectul privind consolidarea legislației de integritate, esențial pentru PNRR și aderarea la OCDE

Ministerul Justiției a transmis o serie de precizări referitoare la proiectul de lege privind consolidarea actelor normative din domeniul integrității, subliniind că acesta a fost elaborat pentru îndeplinirea Jalonului 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede actualizarea și consolidarea legislației gestionate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

Potrivit ministerului, reforma reprezintă și un pas important în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), urmărind alinierea cadrului legislativ național la standardele internaționale în materie de integritate publică.

Reprezentanții Ministerului Justiției arată că OCDE a solicitat ca sistemul declarațiilor de avere și de interese să asigure un echilibru între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025.



Redăm în integralitate comunicatul de presă pus la dispoziție de Ministerul Justiției:



Precizări ale Ministerului Justiției privind Proiectul de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității

Precizăm că proiectul de lege sus enunțat a fost elaborat în vederea aducerii la îndeplinire a Jalonului 431 din PNRR-  Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, al cărui obiectiv se referă la „intrarea în vigoare a legilor consolidate din materia integrității”. Ținta PNRR vizează actualizarea și, respectiv, consolidarea legislației în materia integrității gestionate de Agenția Națională de Integritate. 

De asemenea, această reformă are un rol important în procesul de aderare a României la OCDE, contribuind la alinierea cadrului național la standardele și bunele practici ale Organizației în domeniul integrității publice. România a fost invitată să prezinte stadiul adoptării reformei la următoarea reuniune a Grupului de lucru pentru integritate publică și anticorupție (PIAC) al OCDE. OCDE a subliniat că reforma sistemului declarațiilor de avere și de interese trebuie să asigure publicarea acestora în mod proporțional cu nivelul de decizie și cu gradul de expunere la risc al oficialilor publici, păstrând un echilibru adecvat între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 297/2025.

În acest scop în anul 2022 a fost constituit un grup de lucru interinstituțional format din reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și ai Ministerului Justiției. Grupul de lucru a identificat deficiențele și problemele legate de aplicarea, interpretarea sau necesitatea punerii în acord a legislației cu deciziile pronunțate fie de instanța de contencios constituțional fie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ca urmare a fost elaborat un proiect de act normativ care vizează  modificarea și completarea celor 4 legi în materia integrității:


- Legea  nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

- Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;

- Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative;

- Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică. 

Recent, în urma unor runde de discuții legate de proiect, a rezultat o formă consolidată pe baza unui acord al Ministerului Justiției și Agenției Naționale de Integritate pe conținutul și forma proiectului. 

Ministerului Justiției este deschis pentru a primi și analiza amendamente din partea partidelor parlamentare, pentru a definitiva proiectul de lege.

În acest context, Ministerul Justiției a primit deja o serie de propuneri de amendamente din partea PNL, USR si UDMR aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat.

Deși Guvernul are capacitate limitată, neputând să propună proiecte de lege, demersurile și diligențele Ministerului Justiției de finalizare a proiectului se încadrează în sfera atribuțiilor și competențelor legale ale ministerului și într-un principiu al continuării activității tehnice de elaborare legislativă, indiferent de situația politică si constituțională. Capacitatea constituțională limitată a Guvernului nu afectează capacitatea funcțională a Ministerului Justiției de elaborare a proiectelor de acte normative.

Precizam că, între altele, proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate.