Marea autostradă care va uni România de Grecia prinde viteză Construcția primilor 75 de kilometri începe cu un an mai devreme, finanțarea este asigurată

Bulgaria accelerează construirea autostrăzii care va porni de la viitorul pod peste Dunăre din zona Ruse și ar urma să continue până la frontiera cu Grecia.

Primii 75,5 kilometri, între Ruse și Biala, inclusiv șoseaua ocolitoare a orașului Biala, ar trebui să fie finalizați până la sfârșitul anului 2028, cu un an mai devreme decât termenul indicat de constructori în luna mai.

Pentru primele două tronsoane a fost asigurată o finanțare de aproximativ 525 de milioane de euro, din fonduri europene și naționale. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din actuala autostradă Ruse–Veliko Târnovo, proiectată pe o lungime totală de 132,84 kilometri, potrivit stiripesurse.ro.

Proiectul este important și pentru România, deoarece noul drum va prelua traficul care traversează Dunărea în zona Ruse și va crea o legătură rapidă către centrul și sudul Bulgariei. Obiectivul final anunțat de autoritățile de la Sofia este continuarea autostrăzii până la Makaza, la frontiera bulgaro-elenă.

Planul are însă și un blocaj major: procedura de aproape 1,5 miliarde de euro pentru construirea tronsonului Biala–Veliko Târnovo a fost oprită în august, după descoperirea unor nereguli în metodologia folosită pentru evaluarea ofertelor.

Bulgaria mută termenul din 2029 în 2028

Ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice, Ivan Șișkov, a inspectat șantierul autostrăzii în apropierea localității Peychinovo și a anunțat că lucrările înaintează. Potrivit acestuia, tronsonul Ruse–Biala și centura ocolitoare Biala trebuie să fie finalizate până la sfârșitul anului 2028.

Anunțul reprezintă o devansare importantă a calendarului. La inaugurarea lucrărilor pe tronsonul Ruse–Biala, în luna mai, constructorii îi transmiteau ministrului că întreaga secțiune, inclusiv ocolitoarea Biala, ar putea fi terminată până la sfârșitul anului 2029.

Șișkov își exprima atunci speranța că lucrările vor fi încheiate mai repede. Noul termen oficial indicat în urma inspecției este finalul anului 2028, potrivit Agenției Bulgare de Presă, citată de Rador Radio România.

525 de milioane de euro pentru primii 75,5 kilometri

Autostrada Ruse–Veliko Târnovo a fost împărțită în trei secțiuni. Primele două însumează 75,54 kilometri și beneficiază de finanțare europeană și națională.

Primul tronson, Ruse–Biala, are 40,14 kilometri. Proiectul tehnic a fost finalizat, procedurile de expropriere au fost încheiate, iar autorizația de construire a fost emisă. Lucrările au început oficial pe 27 mai 2026.

Al doilea tronson este șoseaua ocolitoare Biala, cu o lungime de 35,4 kilometri. Construirea acesteia a început în decembrie 2023, inițial pe o porțiune de aproximativ opt kilometri.

Cele două loturi sunt realizate cu sprijinul Programului „Transport Connectivity” 2021–2027. Ministerul bulgar al Dezvoltării Regionale indică o finanțare nerambursabilă de aproximativ 524,2 milioane de euro pentru proiect. Valoarea contractului de proiectare și execuție numai pentru secțiunea Ruse–Biala este de aproximativ 448,16 milioane de euro, fără TVA, potrivit datelor oficiale ale ministerului bulgar.

Autostrada va începe de la viitorul pod peste Dunăre

Traseul autostrăzii este proiectat să pornească din zona Ruse, de la viitorul al treilea pod peste Dunăre, și să ajungă până în localitatea Debeleț, în apropierea orașului Veliko Târnovo. De acolo, traficul ar urma să se împartă către Pasul Șipka și Pasul Republicii, două dintre principalele traversări ale Munților Balcani.

Noua autostradă va avea câte două benzi de circulație și o bandă de urgență pe fiecare sens, separator median, noduri rutiere și spații de servicii. Pe primele două secțiuni vor fi construite 11 viaducte, dintre care șapte pe tronsonul Ruse–Biala. Sunt prevăzute și zece noduri rutiere: șase pe prima secțiune și patru pe centura orașului Biala.

Traseul face parte din rețeaua centrală TEN-T și din coridorul european care unește Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Unul dintre cele mai periculoase drumuri din Bulgaria va fi înlocuit

Actualul drum dintre Ruse și Biala este unul dintre cele mai circulate trasee din nordul Bulgariei și are o concentrație ridicată de accidente grave. Este folosit inclusiv de șoferii și transportatorii care intră în Bulgaria din România prin zona Giurgiu–Ruse și continuă către Veliko Târnovo, centrul țării, Turcia sau Grecia.

Noua autostradă va separa sensurile de circulație, va scoate traficul greu și de tranzit din localități și ar trebui să reducă numărul accidentelor. Pentru transportatorii români, proiectul ar putea elimina unul dintre cele mai dificile segmente ale rutelor către sudul Bulgariei și Grecia. Beneficiul complet depinde însă de continuarea autostrăzii dincolo de Biala și de dezvoltarea noilor traversări peste Dunăre.

Lotul următor, blocat după anularea unei licitații de 1,5 miliarde de euro

În timp ce primele două tronsoane au finanțare și lucrări în desfășurare, continuarea de la Biala la Veliko Târnovo este blocată la nivelul procedurii de achiziție.

Cel de-al treilea lot are o lungime de 57,2 kilometri. Agenția bulgară pentru Infrastructură Rutieră a lansat în martie 2025 licitația pentru proiectarea și construirea acestuia. Valoarea estimată a achiziției era de aproape 1,5 miliarde de euro. Procedura a fost însă oprită în august 2026, după identificarea unor probleme în metodologia de evaluare a ofertelor.

Potrivit autorităților bulgare, neregulile nu puteau fi eliminate fără modificarea condițiilor licitației, astfel că procedura trebuie refăcută. Tronsonul este unul dintre cele mai dificile și costisitoare ale proiectului. Traseul traversează zone cu relief complicat și presupune construirea a trei tuneluri cu o lungime totală de peste doi kilometri, precum și a aproximativ nouă kilometri de viaducte.

Bulgaria vrea autostradă continuă de la România până la Grecia

Ivan Șișkov a anunțat că proiectul nu va fi tratat doar ca o legătură între Ruse și Veliko Târnovo. Obiectivul guvernului bulgar este realizarea unei axe continue Ruse–Makaza. Makaza se află la frontiera Bulgariei cu Grecia și asigură accesul către Komotini și rețeaua rutieră care duce spre porturile de la Marea Egee.

„Această autostradă este Ruse–Makaza și de aceea spun că va fi proiectată ca un întreg și construită ca un întreg”, a declarat ministrul bulgar. Pentru porțiunea dintre Veliko Târnovo și granița sudică, Bulgaria intenționează să caute un concesionar, potrivit Radio Bulgaria.

Planul se înscrie în proiectul mai amplu al unei axe nord–sud care să lege România, Bulgaria și Grecia și să conecteze Marea Neagră cu Marea Egee. În luna iunie, liderii din regiune discutau despre realizarea unei rețele integrate de autostrăzi, căi ferate, porturi și noi poduri peste Dunăre. Proiectul include inclusiv o legătură între Constanța și porturile grecești, dar și creșterea capacității infrastructurii de la Giurgiu–Ruse.

Planul detaliat pentru continuarea traseului, așteptat în cel mult 40 de zile

Ministrul Ivan Șișkov a mai anunțat că planul detaliat de dezvoltare pentru partea rămasă a traseului ar trebui pus în aplicare în următoarele 30–40 de zile. Documentul este necesar pentru accelerarea proiectării și pregătirea lucrărilor în direcția Veliko Târnovo.

În paralel, autoritățile bulgare se află în etapa finală de aprobare a proiectului pentru modernizarea capitală a drumului Biala–Plevna. Proiectarea acestuia fusese atribuită încă din 2023.

Dacă termenul anunțat va fi respectat, până la sfârșitul anului 2028 vor fi deschiși circulației primii 75,5 kilometri ai noii axe rapide care pornește de la granița cu România. Finalizarea legăturii până la Grecia rămâne însă dependentă de relansarea licitației pentru tronsonul Biala–Veliko Târnovo și de găsirea finanțării pentru continuarea spre Makaza.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.