Arhivele Naționale ale României organizează conferința „Mănăstirile închinate din Țările Române între centre de spiritualitate și agenți economici”, susținută de dr. Tudor Dinu

Arhivele Naționale ale României organizează o nouă întâlnire cu istoria și documentele de arhivă, miercuri, 25 februarie 2026, de la ora 18.00, la sediul central din bulevardul Regina Elisabeta nr. 49, București. Cu această ocazie, dr. Tudor Dinu va susține cea de-a doua prelegere din cadrul „Conferințelor de miercuri”, intitulată „Mănăstirile închinate din Țările Române între centre de spiritualitate și agenți economici”. Tudor Dinu se va afla într-un dialog incitant cu doamna academician Georgeta Filitti, pornind de la volumul său „Grecia din România.

Potrivit reprezentanților Arhivelor Naționale ale României, mănăstirile închinate din Țara Românească și Moldova 1564- 1866”, scris după o muncă de documentare de peste un deceniu. Autorul a cercetat subiectul în arhive din țară și din străinătate, dar și pe teren, din satele uitate ale Moldovei până în ungherele neștiute ale Orientului ortodox.

Rezultatul este atât o amplă reconstituire istorică, cât și o călătorie într-o lume demult apusă, cu frământările și luptele ei pentru credință, bogăție și slavă deșartă.

Dintre numeroasele teme abordate în paginile cărții, conferința din data 25 februarie 2026 se va concentra pe aparent strania dualitate dintre statutul mănăstirilor de lăcașuri de cult și de cultură, cu bibliotecile și cu impresionantele lor colecții de artă religioasă, și cel de agenți economici ce administrau un uriaș patrimoniu cuprinzând moșii, vii, livezi, pajiști, prisăci, păduri, munți, bălți (iazuri), mori, poduri, cariere de piatră, puțuri de păcură, fierăstraie, pive, orașe, terenuri, case, prăvălii (dughene), cârciumi (pivnițe), poverne (velnițe), hanuri, scaune de carne, plăcintării, cafenele, băi, chervăsării.

Cei prezenți la conferință vor putea vizita și o mini-expoziție temporară cu documente care se păstrează la Arhivele Naționale, alături de obiecte de cult din colecții private, care nu au fost expuse public până acum- a mai punctat sursa citată. 

Acestea vor putea fi admirate exclusiv pe durata evenimentului. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.



Cine este Tudor Dinu

Tudor Dinu este profesor doctor abilitat la Universitatea din București, unde predă limbă, literatură și cultură greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei, Grecia. A susținut prelegeri și conferințe ca profesor invitat la peste 15 universități din lume. Lucrările sale dedicate unor subiecte referitoare la filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină și postbizantină, dar mai ales la istoria și civilizația Țării Românești și Moldovei în secolele XVII-XIX au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franța, Cehia, Letonia, Ucraina și Georgia. Este fondator al primei reviste românești de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. Printre monografiile sale se mai numără: Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat – rivalități politice și literare la începutul secolului XVIII (2011), Revoluția greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și al Țării Românești (2022), Moda în Țara Românească. Între Fanar, Viena și Paris (1800-1850) (2023), toate publicate la editura Humanitas.

În 2018, la Constantinopol, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu i-a acordat titlul bizantin de Archon Hypomnematographos.


Academician Georgeta Filitti este unul dintre cei mai respectați istorici români contemporani, cu o carieră de peste șase decenii. Specializată în istoria modernă a României, perioada fanariotă, relațiile româno-grecești și vechiul București, a fost cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române timp de 37 de ani, consilier la Fundația „Ion Ghica” și cercetător principal la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc.

Este autoarea și editoarea a numeroase volume de referință și a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române în 2022. Arhivele Naționale ale României păstrează, protejează și pun în valoare cel mai important tezaur documentar al țării – Fondul Arhivistic Național. Documentele din cele peste 36.000 de fonduri și colecții datează de la începutul secolului al XIII-lea până în perioada contemporană: acte medievale și moderne, arhive instituționale, familiale, ale perioadei comuniste, hărți, fotografii și acte de stare civilă. În ultimii ani, Arhivele Naționale au accelerat procesul de digitizare, oferind cercetătorilor și publicului larg acces rapid la milioane de documente prin platforma www.descopera.arhivelenationale.ro.


Citește și:

Arhivele Naționale ale României lansează expoziția „Scrisori de dragoste”, în București. Intrarea este liberă