Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:30 07 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea modificărilor la Legea educației naționale

ro

20 May, 2020 13:19 520 Marime text
  • Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis miercuri, 20 mai a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Vă prezentăm textul integral al cererii:

 

București, 20 mai 2020

 

Domnului Ion-Marcel CIOLACU

Președintele Camerei Deputaților

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea


 

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

 

Legea transmisă spre promulgare aduce Legii educației nr. 1/2011 o serie de modificări și completări cu privire la acordarea consilierii psihologice antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățământ, precum și la sancționarea comportamentelor de tip bullying.

Articolul I pct. 8 al legii criticate modifică punctul 61 al Anexei Legii educației, în sensul redefinirii fenomenului de bullying ca fiind o formă de manifestare a violenței și care „constă într-un comportament abuziv, realizat în mod repetat și cu intenție al unei persoane sau al unui grup de persoane, care conduce la prejudicierea fizică și/sau psihică a victimei/victimelor prin hărțuire verbală, amenințări verbale sau non-verbale, agresiune fizică, lovire, persecuție, intimidare sau alte metode de constrângere”.

În prezent, bullying-ul este definit ca „acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”.

Astfel, comparând cele două definiții, constatăm că în reglementarea propusă prin legea supusă reexaminării nu se mai asigură o definire completă a noțiunii de bullying, fiind ignorate aspectele de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau de o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, care ar putea fi asociate bullying-ului.

Totodată, noua definiție exclude din conceptul de bullying un fenomen din ce în ce mai răspândit între tineri, respectiv, bullying-ul cibernetic.

În context, semnalăm că actualul cadru normativ de sancționare și definire a fenomenului de bullying este de dată recentă, fiind circumscris Legii nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, lege intrată în vigoare cu mai puțin de 6 luni în urmă, respectiv la data de 22 noiembrie 2019. Actualul mod de reglementare a acestui fenomen, căruia îi cad victime un număr din ce în ce mai mare de elevi, dar și de cadre didactice, este rezultatul efortului unor specialiști din domeniul psihologiei și din alte domenii ale științei și este considerat de către aceștia o formulă cuprinzătoare și acoperitoare. În acest sens, considerăm că modificarea acestei reglementări, care survine la un interval de timp atât de scurt de la intrarea sa în vigoare, ar putea fi de natură să submineze eforturile de creare a unei legislații stabile, predictibile și coerente, atât de necesară într-un domeniu atât de complex, cum este cel al educației. Din această perspectivă, apreciem că orice intervenție legislativă referitoare la redefinirea fenomenului de bullying trebuie realizată astfel încât să nu afecteze stabilitatea și predictibilitatea aplicării legislației din materia educației.

Față de cele de mai sus, considerăm că prin modificările operate se restrânge domeniul de aplicare al legii asupra unor acțiuni, ceea ce contravine obiectivului acestei legi, respectiv acela de a crește nivelul de siguranță fizică și psihică în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Ti-a placut articolul?

Comentarii