Guvernul pregătește planul prin care poate limita sau opri curentul unor consumatori industriali în caz de criză. Cele 9 scenarii luate în calcul (DOCUMENTE)
Guvernul pregătește planul prin care poate limita sau opri curentul unor consumatori industriali în caz de criză.
06 Aug, 2026 13:04
ZIUA de Constanta
120
Marime text
120
Marime text

Guvernul urmează să aprobe astăzi, 6 august 2026, prin hotărâre, Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice. Documentul stabilește măsurile care pot fi aplicate pentru evitarea unui blackout, inclusiv reducerea în trepte a consumului și, în situații excepționale, deconectarea manuală temporară a unor consumatori industriali. Clienții casnici și rezidențiali sunt exceptați.
Proiectul de hotărâre prevede aprobarea unui plan național pentru prevenirea, gestionarea și atenuarea crizelor de energie electrică. Ministerul Energiei a identificat nouă scenarii care ar putea afecta alimentarea cu electricitate în România, de la atacuri cibernetice și fenomene meteo extreme până la cutremur sau război.
Planul nu introduce oprirea imediată a alimentării cu energie și nici nu îi vizează pe consumatorii casnici. Măsurile de reducere sau deconectare a consumului industrial ar urma să fie aplicate gradual, numai dacă soluțiile folosite anterior nu reușesc să stabilizeze Sistemul Electroenergetic Național.
Marii consumatori pot fi obligați să-și reducă temporar consumul
Potrivit planului, reducerea consumului se va face pe baza unui „Normativ de limitări”, elaborat semestrial de Transelectrica pentru sezonul de vară și cel de iarnă.
Documentul cuprinde o listă a clienților industriali racordați direct la stațiile Sistemului Electroenergetic Național, împărțiți în tranșe de limitare. Pentru fiecare dintre aceștia este stabilită puterea care poate fi redusă în cazul apariției unei crize.
Înainte de aplicarea limitărilor, operatorul de transport și de sistem trebuie să încerce, în ordine, alte măsuri, printre care:
- creșterea producției centralelor până la puterea maximă disponibilă;
- pornirea grupurilor energetice aflate în rezervă;
- readucerea mai rapidă în funcțiune a unor capacități aflate în reparație;
- folosirea instalațiilor de stocare;
- maximizarea producției hidrocentralelor în orele de vârf;
- solicitarea de energie de urgență de la operatorii din țările vecine;
- creșterea capacităților de import;
- reducerea sau anularea capacității de interconexiune și a schimburilor comerciale pe direcția export.
Abia după epuizarea acestor soluții poate fi aplicată „limitarea în tranșe a consumului de energie electrică”, în condițiile stabilite printr-o hotărâre separată a Guvernului.
Clienții industriali afectați trebuie anunțați în scris cu minimum 24 de ore înainte de reducerea consumului. Aceștia sunt obligați să respecte limitele de putere pe întreaga perioadă indicată și răspund pentru consecințele nerespectării dispoziției.
Deconectarea manuală, prevăzută ca ultimă soluție
Pentru situațiile neprevăzute care pun în pericol funcționarea sistemului, planul permite și deconectarea manuală temporară a unor categorii de consumatori industriali.
„Normativul de deconectări manuale se aplică ca ultimă soluție, în situații care nu au putut fi anticipate în funcționarea SEN, situații care pun în pericol funcționarea SEN sau a unei zone din SEN, pentru a preveni propagarea sau agravarea acestei situații”, se arată în document.
După perioada de întrerupere, consumatorii vizați trebuie realimentați la o putere tehnologică minimă, suficientă pentru ca instalațiile și personalul să nu fie puse în pericol.
Deconectarea manuală poate fi dispusă, între altele, atunci când sistemul ajunge să funcționeze izolat și frecvența nu poate fi readusă peste 49 Hz, când echipamentele sunt suprasolicitate peste limitele termice sau când apare un deficit de putere activă cu o durată estimată între 4 și 48 de ore.
Populația, spitalele și instalațiile cu risc sunt exceptate
Planul precizează că normele de limitare și deconectare manuală se aplică exclusiv unor consumatori industriali. Consumatorii casnici și rezidențiali sunt exceptați.
Nu pot fi deconectate nici instalațiile industriale unde întreruperea alimentării ar pune în pericol vieți omenești sau ar putea provoca explozii ori distrugeri.
Printre exemplele menționate în document se află spitalele, sanatoriile, minele subterane și stațiile electrice care alimentează sondele de extracție a petrolului și gazelor naturale.
Transelectrica trebuie să avertizeze Guvernul cu cel puțin cinci zile înainte
Atunci când criza poate fi anticipată, Transelectrica trebuie să transmită Ministerului Energiei și ANRE, cu cel puțin cinci zile înainte, un raport privind iminența situației și perioada în care ar trebui aplicate măsurile de salvgardare.
Evaluarea va lua în calcul stocurile de combustibili, situația sistemului de transport al gazelor, rezervele de apă din lacurile de acumulare, disponibilitatea centralelor și a rețelelor, nivelul consumului și prognozele meteorologice.
Suspendarea pieței de energie electrică este prevăzută numai pentru cazuri deosebite și doar după epuizarea celorlalte măsuri.
Cele 9 scenarii de criză energetică identificate pentru România
Ministerul Energiei a inclus în plan nouă riscuri majore care ar putea afecta alimentarea cu electricitate:
- atac cibernetic asupra activelor rețelei electrice;
- val de frig;
- incidente extreme provocate de condițiile meteorologice de iarnă;
- criză în asigurarea combustibililor fosili;
- greve, revolte sau acțiuni de protest ale angajaților;
- pandemie;
- secetă;
- cutremur;
- conflict militar sau război.
În cazul declarării unei crize, coordonarea intervenției revine Centrului Operativ Național în Sectorul Energetic, activat la solicitarea Dispecerului Energetic Național prin Ministerul Energiei.
Planul a fost elaborat pentru respectarea Regulamentului european privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Potrivit notei de fundamentare, România riscă declanșarea unei proceduri de infringement și consecințe financiare dacă nu transmite Comisiei Europene un plan adoptat.
Documentele pot fi accesate în secțiunea de „Documente” a materialului.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Testarea sistemului e-Terra a mai parcurs o rundă de evaluare. Anunțul guvernului
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


