FOTO. Oana Țoiu la Kiel „Marea Neagră are un rol geopolitic și economic critic pentru conectarea cu Asia”

Marea Neagră are rol geopolitic și economic critic pentru conectarea cu Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu și Asia - mesajul cu care ministrul Oana Țoiu a deschis Conferința de securitate de la Kiel împreună cu omologul german.

La invitația ministrului federal al afacerilor externe al Germaniei, Johann Wadephul, ministrul afacerilor externe al României, Oana Țoiu, a deschis împreună cu acesta a cincea ediție a Conferinței de securitate de la Kiel.

Conferința s-a axat pe importanța unei abordări coerente, integrate, care să acopere întregul arc geografic de la Marea Neagră, Marea Baltică, regiunea arctică și Nordul Îndepărtat.

„Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic. Marea Neagră este poarta maritimă strategică pentru conectarea rutelor majore de transport și conectivitate energetică și digitală: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică), Rețeaua TRACECA, Dunărea - Marea Neagră, cablurile submarine de energie și date, Coridorul Vertical sunt toate rute strategice cu un rol economic și geopolitic în ascensiune”, a declarat ministrul Oana Țoiu.

Ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Johann Wadephul, a subliniat importanța aducerii Mării Negre în centrul gândirii strategice europene atât în prezent cât și în viitor, inclusiv din perspectiva proiectului de reconstrucție a Ucrainei.

Ministrul Oana Țoiu a prezentat stadiul dezvoltării conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, primul proiect-fanion care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră.

Structura, care va fi găzduită de Constanța și Varna, fiind rezultatul cooperării interinstituționale din România și a coordonării cu Bulgaria, are ca obiective fundamentale îmbunătățirea cunoașterii situaționale, eficientizarea schimbului de informații și a analizei, precum și consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, protecția infrastructurii maritime și coordonarea mai facilă privind securitatea la Marea Neagră cu celelalte state, cu instituțiile relevante UE și NATO.

În marja conferinței cei doi miniștri de externe au avut o întâlnire bilaterală axată pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale, Germania fiind principala piață de export a României - 20% din total - și în topul investitorilor, pe contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile aliate NATO, perspectivele bugetului UE și a creșterii competitivității și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP).

Miniștrii au revizuit rezultatele Planului de acțiune România – Germania, semnat în iulie 2025: cooperarea pe piața muncii și a protecției sociale cu acțiuni planificate până în 2027, parteneriatul privind clima și tranziția energetică semnat în martie 2026 precum și reluarea comisiei mixte guvernamentale România - Bavaria ca susținere a investițiilor cheie.


PRECIZĂRI:
 

Informații suplimentare:

Conferința de securitate de la Kiel, aflată la cea de-a cincea ediție, intitulată „Between Fresh Breeze and Cold Breeze: Navigating the Future of European Security”, a beneficiat de participarea unor vorbitori dintr-o zonă vastă de domenii (parlamentari, diplomați, militari, reprezentanți ai sectorului academic și ai societății civile). Printre aceștia s-au numărat miniștrii afacerilor externe din România, Germania și Islanda, membri ai Parlamentului European, respectiv ai parlamentelor naționale din Germania, Canada, Bulgaria, comandanți în cadrul Forțelor Navale din Germania, SUA și la nivelul structurilor de profil ale NATO, președintele Fundației „Konrad Adenauer”, Annegret Kramp-Karrenbauer.


În cadrul celor trei paneluri au fost dezbătute provocările de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră, precum și evoluțiile din regiunea arctică și Nordul Îndepărtat.

Evenimentul a fost organizat de Fundația „Konrad Adenauer”, în cooperare cu Institutul Internațional pentru Studii Strategice și Fundația Hermann-Ehlers.