Fostul ministru MAE, Oana Țoiu - Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră va avea sedii la Constanța și la Varna

Fostul ministru de Externe, Oana Țoiu a transmis printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că anunțul făcut astăzi de Comisia Europeană, o dată cu vizita Ursulei von der Leyen la București, de acordare a finanțării de 50 de milioane de euro pentru Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră, este o etapă necesară pentru a dovedi responsabilitatea comună prin investiții comune.

Comisia recunoaştere astăzi şi public, direct, rezultatele pentru care au lucrat echipe de profesioniști din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale, într-un efort interinstituțional coordonat cu partenerii bulgari, precum şi a consultărilor constante cu partenerii strategici, precum şi concluziile vizitelor de lucru anterioare ale experților europeni.

Oana Țoiu menționează că acest hub va avea două sedii complementare, integrate ìntr-un unic Hub, cu sistem de guvernanță şi management operațional comun, cu personalitate juridică internațională, o structură permanentă de planificare și coordonare, sprijinită de experți detașați din statele participante; la [🇷🇴] CONSTANȚA – România şi în [🇧🇬] VARNA – Bulgaria.

Centrul va avea responsabilități în domeniul monitorizării și conștientizării situației de securitate maritimă, al avertizării timpurii și al protecției infrastructurii maritime critice: porturi, cabluri submarine, conducte, instalații offshore și rute de navigație, în consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, dezvoltarea capacităților instituționale, evaluarea riscurilor civile și securitatea mediului marin.
Marea Neagră este astăzi marea cu numărul cel mai mare de marinari decedați acest an, este practic cea mai riscantă din lume, şi asta afectează vieți omeneşti, siguranța investițiilor noastre şi direct prețul hranei în alte locuri din lume, de exemplu primii cu care am avut la New York discuții despre gravitatea situației au fost miniştrii de externe din țările afectate, de exemplu Egipt, cel mai mare importator de grâne din lume, a cărui importuri depind aproape jumătate de transportul prin Marea Neagră.
Miza este globală, de aceea şi includerea unui armistițiu la Marea Neagră, pentru energie şi hrană, trebuie să fie parte din discuțiile care vor avea loc în două zile la Abu Dhabi, iar vizita Președintei Comisiei are și scopul de a pregăti pozițiile delegației europene, care va lua parte la discuțiile dintre Ucraina și Rusia, alături de medierea anunțată de SUA.
Menționarea Turciei în declarațiile oficiale de astăzi este importantă, pentru că am extins deja colaborarea dintre România, Bulgaria şi Turcia în iulie, la Summit-ul NATO de la Ankara, pentru protejarea infrastructurii critice de la Marea Neagră, iar pe deminare formatul trilateral deja funcționează, precum şi coordonarea pe deminare şi cu Ucraina.
Este firesc ca în viitor Hubul, complementar, conceput pentru protecția civilă, să aibă de asemenea o extindere graduală a cooperării cu aceste țări şi desigur, Republica Moldova care depinde de accesul la Marea Neagră şi siguranța comerțului maritim, pentru o mai bună coordonare a capabilităților naționale până la interoperabilitatea avansată cu sistemele existente la nivel european şi aliat.
Un element central al conceptului îl reprezintă interconectarea și interoperabilitatea progresivă cu mecanismele existente, evitând duplicarea capacităților și valorificând infrastructura și expertiza deja disponibile.
Sunt mai multe instituții, sisteme şi mecanisme relevante pentru securitatea la Marea Neagră, iar Hubul o dată operațional, va fi parte dintr-un ecosistem care trebuie să funcționeze coordonat
• CISE, mediul comun european pentru schimbul de informații maritime, asociat Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA);
• MARSUR, rețeaua de supraveghere maritimă dezvoltată în cadrul Agenției Europene de Apărare (EDA);
• SCOMAR, sistemul românesc de supraveghere și observare la Marea Neagră,
• FRONTEX, SATCEN, ENISA, Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică de la București și structurile relevante ale NATO;

Obiectivul final este dezvoltarea unei imagini maritime regionale integrate, care să permită identificarea rapidă a riscurilor, avertizarea timpurie și sprijinirea deciziilor autorităților competente.
Hubul a fost inclus ca proiect fanion în abordarea strategică a UE la Marea Neagră, în 28 mai 2025, iar România şi Bulgaria am finalizat şi semnat memorandumul comun privind modul de funcționare a Hubului şi interoperabilitatea cu structurile UE şi NATO pe durata primului an de implementare. România a inclus proiectul în prioritățile de finanțare pe fondurile norvegiene şi a obținut asta, precum şi în obiectivele de negociere pentru creşterea finanțării pe Flancul Estic şi a viitorului buget european, un obiectiv cu susținere şi în Parlamentul European, de exemplu Dan Barna, în calitate de vicepreședinte al grupului Renew cu atribuții de coordonare pe politica externă a adus la aceeași masă perspectivele grupurilor politice și ale țările interesate direct.
Paşii următori sunt formalizarea calendarului de operaționalizare şi a unui coordonator pentru echipa multidisciplinară de implementare, înființarea structurii juridice şi stabilirea Consiliului de Conducere (cu oficiali din instituțiile implicate), formalizarea unui coordonator național şi a unui director comun, includerea în bugetele anuale 2027 a contribuțiilor naționale în România şi Bulgaria şi continuarea consolidării dialogului cu Turcia, Comisia Europeană şi statele membre cu abordări strategice proprii privind Marea Neagră (Germania, Franța …)
Miza redării securității maritime şi libertății de navigație la Marea Neagră nu este doar una națională ci şi una globală, iar o dată cu riscurile din ce în ce mai grave şi România intăreşte treptat capabilitățile, de exemplu în ultimul an a avut cea mai serioasa înzestrare a Forțelor Navale Române după multă vreme, în mandatele lui @Ionuț Mosteanu si ale lui @Radu Miruta, dar mai trebuie construit mai departe, cu viteza, pentru ca vulnerabilităťile nu au dispărut iar colaborarea internațională este vitală în fața unei intensități a atacurilor la Marea Neagră fără precedent pe durata vieții noastre.
Parte din soluție este un schimb de bune practici intens cu țările baltice, care au de mult timp o colaborare consolidată, chiar dacă cele două mări nu au relații între vecini similare, timpul nu este de partea noastră şi schimbul de bune practici este o modalitate de a accelera, aşa cum şi finantarea anuntată astăzi va avea un efect accelerator - a mai mneționa Oana Țoiu. 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
                   
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.