Decizie istorică în Senat Numele de familie după divorț ar putea deveni o alegere strict personală

Senatul României a adoptat luni o inițiativă legislativă care promite să schimbe radical modul în care foștii soți își gestionează identitatea după desfacerea căsătoriei. Potrivit noii propuneri de modificare a Codului civil, păstrarea numelui dobândit prin căsătorie nu va mai depinde de acordul fostului partener și nici de aprobarea specială a instanței, devenind o manifestare de voință unilaterală.

Principalele modificări propuse

Proiectul de lege vizează eliminarea barierelor birocratice și emoționale care obligau, până acum, soțul care dorea păstrarea numelui să aducă „motive temeinice” în fața judecătorului în absența unui consens.

• Libertate totală de alegere: Fiecare soț va putea decide individual dacă păstrează numele din timpul căsătoriei sau revine la cel anterior.

• Păstrare automată: Dacă soții nu fac nicio opțiune în momentul divorțului, regula se inversează: ambii vor păstra automat numele purtat în timpul căsătoriei (în prezent, regula este revenirea automată la numele anterior).

• Simplificarea divorțului la notar: Se elimină obligativitatea consensului asupra numelui pentru a putea accesa procedura simplificată la notar sau la starea civilă.

De ce este necesară această schimbare?

Inițiatorii legii invocă dreptul fundamental la identitate și necesitatea alinierii legislației românești la standardele europene. Printre argumentele cheie se numără:

1. Protejarea carierei: Persoanele care și-au construit o reputație profesională sub numele de căsătorie nu vor mai fi forțate să își schimbe identitatea publică.

2. Interesul minorului: Menținerea aceluiași nume de familie între părinte și copil asigură stabilitate și simplifică procedurile administrative (ex: călătoriile în străinătate).

3. Autonomia personală: Numele este un atribut al persoanei, iar dreptul de a-l purta nu ar trebui să fie „transferat în sfera voinței altcuiva”.

„Libertatea de a păstra numele nu poate fi condiționată de acordul unei terțe persoane, chiar dacă aceasta este fostul soț”, se arată în expunerea de motive.

Modelul European

România face astfel pași spre modele legislative deja existente în alte state:

• Germania: Numele comun rămâne neschimbat prin efectul divorțului; schimbarea este doar o opțiune.

• Polonia: Păstrarea numelui este implicită, revenirea la cel vechi făcându-se prin declarație în termen de 3 luni.

• Olanda: Dreptul de a folosi numele fostului soț este garantat, opoziția acestuia fiind permisă doar în cazuri excepționale.

Deși a trecut de Senat cu vot favorabil, proiectul nu se aplică încă. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să primească votul decizional al Camerei Deputaților, să fie promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial.