CSM a suspendat-o din funcție pe judecătoarea Liliana Alexe! De ce a fost luată această decizie

Secția pentru judecători în materie disciplinară a admis astăzi, 10 septembrie 2026 propunerea formulată de Inspecția Judiciară și, a dispus suspendarea din funcție a Lilianei Cătălina Alexe- judecător în cadrul Curții de Apel București până la finalizarea, în mod definitiv, a procedurii disciplinare ce face obiectul lucrării Inspecției Judiciare nr. 26-1921/a1.

În esență, s-a reținut că dispozițiile art. 52 alin.(1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii instituie două condiții legale ce trebuie întrunite cumulativ pentru a se dispune suspendarea din funcție a unui magistrat, respectiv:
a) existența unei proceduri disciplinare în curs;
b) exercitarea în continuare a funcției de către magistrat să fie de natură afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare ori procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției.

În ceea ce privește existența unei proceduri disciplinare în curs, s-a reținut că această condiție legală este îndeplinită, prin rezoluția din 27 august 2026 Inspecția Judiciară - Direcția de inspecție pentru judecători dispunând începerea cercetării disciplinare prealabile față de judecătorul Alexe Liliana Cătălina pentru săvârșirea unor fapte circumscrise elementului material al laturii obiective a abaterilor prevăzute de art. 271 lit. a), b), k) și m) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Referitor la condiția dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției, Secția a constatat că, în speță, sunt întrunite cerințele pentru reținerea îndeplinirii condiției de referință în cea de-a doua modalitate relevată de textul legal anterior enunțat.

Raportat la cauza de față, Secția a reținut că atingerea gravă adusă prestigiului justiției este conturată atât de faptele pentru care se efectuează cercetarea disciplinară, cât și de caracterul cumulativ, succesiunea și persistența acțiunilor judecătorului Alexe Liliana Cătălina în cadrul ședinței de judecată desfășurată la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în data de 26 august 2026, această conduită fiind analizată prin raportare la exigențele specifice funcției de judecător.

Astfel, Secția a reținut că faptele pentru care este cercetat judecătorul în cauză, circumstanțele concrete în care acestea au fost săvârșite și urmările lor creează prima facie, până la finalizarea, în mod definitiv, a procedurii disciplinare, o îndoială cu privire la respectarea de către aceasta a prevederilor legale referitoare la interdicții și incompatibilități, precum și a obligațiilor care îi revin în considerarea statutului deținut, atât prin raportare la părțile din dosar, cât și prin raportare la ceilalți colegi judecători.

Prezența doamnei judecător Alexe Liliana Cătălina în fața completului de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal învestit cu soluționarea recursului formulat împotriva hotărârii pe care însăși doamna judecător o pronunțase la fond, dublată de intervențiile repetate în cadrul desfășurării procesului, de invocarea unei presupuse incompatibilități a unuia dintre judecătorii care compuneau completul de judecată, de modalitatea în care s-a prezentat și s-a adresat direct publicului aflat în sala de judecată au avut, cel puțin la nivelul aparenței, potențialul de a crea premisele unei presiuni asupra completului de judecată, perturbând solemnitatea ședinței de judecată.

Relevantă este și atitudinea doamnei judecător care nu a negat prezența sa în sala de judecată și cele două intervenții în cursul judecării recursului declarat în dosarul nr. 4696/2/2025, dosar pe care îl soluționase pe fond, însă a susținut că aceste intervenții au fost făcute ”procedural” în calitate de petentă, respectiv de terț interesat pentru a obține probe necesare într-o altă procedură disciplinară care o viza.

Astfel, doamna judecător Alexe Liliana Cătălina a confirmat prezența sa, în data de 26 august 2026, la ședința de judecată desfășurată la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, ședință în care se judeca recursul formulat de ROMATSA în dosarul nr. 4696/2/2025 și a prezentat, în mod public, prin intermediul mai multor postări pe contul personal de Facebook, succesiunea evenimentelor.

De asemenea, incidentul din data de 26 august 2026 a fost confirmat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum reiese din cuprinsul articolului de presă publicat de către stiripesurse.ro. În acest context, este de remarcat și modul în care doamna judecător Alexe Liliana Cătălina s-a raportat la funcția deținută și la litigiul cu a cărui soluționare a fost învestită. Această împrejurare reiese atât din modalitatea în care a explicat, în mod public, prin postări succesive pe contul personal de Facebook, incidentul din data de 26 august 2026, cât și din concluziile expuse personal la termenul de judecată din data de 09.09.2026 în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară și consemnate în încheierea de ședință. Astfel, doamna judecător a arătat că a accesat sistemul Ecris și a vrut să vadă cine judecă recursul, iar la momentul la care s-a formulat o cerere de recuzare a hotărât să învedereze părților elementul de incompatibilitate referitor la domnul judecător Claudiu Răpeanu.

În continuare, a precizat că a intenționat să se cunoască acest element de incompatibilitate, iar părțile, prin reprezentanții convenționali, să îl valorifice cum consideră, să îl adauge la cererea de recuzare, să îl ignore, iar completul să procedeze la fel. Mai mult, doamna judecător a arătat textual, în fața Secției pentru judecători în materie disciplinară, că a vrut să se asigure o garanție corectă, fermă și transparentă și față de părțile ei, afirmație care este de natură a pune la îndoială chiar imparțialitatea acesteia din perspectiva interdicțiilor și incompatibilităților care revin oricărui judecător.

Nu trebuie neglijat nici faptul că modalitatea în care doamna judecător Alexe Liliana Cătălina a înțeles să acționeze, prezența acesteia în fața completului de judecată învestit cu soluționarea căii de atac formulate împotriva unei hotărâri pronunțate, în fond, chiar de către doamna judecător, a generat un puternic ecou în spațiul public, atât în presa scrisă și audiovizuală, cât și pe rețelele de socializare, cu consecințe negative asupra întregului sistem judiciar.

În contextul analizat, prin raportare la circumstanțele concrete ale prezentei cauze, Secția a reținut că derularea procedurii disciplinare pentru aspectele supuse cercetării prealabile în lucrarea nr.26-1921/a1 este de natură a induce, în mod indirect, ideea unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, cu consecința directă a alterării încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană le așteaptă de la magistrații cărora le încredințează apărarea drepturilor - conform CSM sale.

În consecință, Secția a apreciat că până la finalizarea, în mod definitiv, a procedurii disciplinare derulate împotriva Lilianei Cătălina Alexe, judecător ȋn cadrul Curții de Apel București, prestigiul justiției poate fi prezervat printr-o măsură provizorie ce are capacitatea de a exprima tendința manifestă a sistemului de a evita orice potențial risc de afectare a autorității justiției ori de diminuare a încrederii publicului în rolul ce revine sistemului pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători în materie disciplinară poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători în termen de 5 zile de la comunicare. Secția pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.