Criza care nu se rezolvă doar cu angajări Medicul Cătălin Cîrstoveanu avertizează cât de greu este să găsești asistenți cu experiență pentru ATI nou-născuți

Douăzeci și două de posturi au fost deblocate pentru Secția ATI nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie” din București, iar concursurile de angajare urmează să fie organizate în perioada următoare. Totuși, șeful secției, medicul Cătălin Cîrstoveanu, avertizează că adevărata provocare nu este aprobarea posturilor, ci găsirea unor asistenți medicali cu experiență, capabili să lucreze într-o secție de terapie intensivă neonatală.

Posturile au fost aprobate, dar lipsa personalului rămâne o problemă

Secția ATI pentru nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie” a primit aprobarea pentru deblocarea a 22 de posturi, iar concursurile de ocupare vor fi organizate în curând. Cu toate acestea, situația din secție rămâne critică.

Dacă inițial deficitul era de șapte asistente medicale, între timp alte trei persoane au ales să plece, astfel că lipsesc acum nouă sau chiar zece asistenți.

„Nu mai sunt minus 8 asistenți, sunt minus 9 sau minus 10, 20% din asistentele noastre au dispărut de aici și nu am putut să angajăm nimic din noiembrie anul trecut. Iar noi am redus cu 20% numărul de locuri, aproximativ”, a declarat medicul Cătălin Cîrstoveanu pentru News.ro.

Reducerea numărului de paturi a dus la transferul unor bebeluși

Din cauza lipsei de personal, Direcția de Sănătate Publică a aprobat solicitarea conducerii secției de a reduce capacitatea de la 27 la 22 de locuri. În aceste condiții, mai mulți nou-născuți au fost transferați către alte spitale, potrivit stiripesurse.ro.

„Noi i-am trimis de-a valma, prin maternități, prin spitale, i-am rugat pe colegi ca cei care nu erau rezolvați finalmente, i-am rugat, unii i-au luat intubați, într-o stare intermediară”, a explicat medicul.

Acesta spune că, în unele situații, copiii au fost transferați înainte ca tratamentul să fie finalizat, iar ulterior au fost aduși înapoi pentru intervenții suplimentare.

„Pe unii i-am rugat să se întoarcă la a doua operație, altfel duceam la luni de zile până eliberam ce este aici, așa în 7-10 zile am fost aproape gata să preluăm un copil. Am început să preluăm copii, dar pleacă unul, ca să vină unul”, a adăugat Cîrstoveanu.

Medicul avertizează că scade calitatea îngrijirii

În prezent, secția așteaptă internarea a doi copii cu malformații cardiace, însă fiecare caz presupune decizii dificile privind locul în care pot fi tratați în siguranță.

„Acum avem două cazuri pe care așteptăm să le preluăm, malformații cardiace. La fiecare raport de gardă de dimineață ne întrebăm care e mai bine și unde să-l trimitem, în care spital”, spune medicul.

El atrage atenția că lipsa personalului afectează inclusiv calitatea îngrijirii acordate pacienților și timpul care poate fi dedicat familiilor.

„Practic am cam scăzut din calitatea îngrijirii, când vorbim de calitatea îngrijirii înseamnă și educația părinților, este foarte importantă… practic am scăzut din calitate ca să facem locuri”, a explicat șeful secției.

„Nu este ca la o bandă de producție”

Deși posturile au fost deblocate, medicul avertizează că formarea unui asistent medical pentru terapia intensivă neonatală necesită timp și experiență, iar personalul calificat este foarte greu de găsit.

„Veți vedea cât de greu este, o să mă întrebați peste un an de zile câte din cele 10 care lipsesc am reușit să angajăm. Lumea crede că este ca la piese, ai făcut încă o valvă, o roată, le-ai pus pe bandă și s-a făcut asistentă. Nu este așa, nu este așa, educația este extrem de importantă și fiecare om este diferit”, afirmă Cătălin Cîrstoveanu.

Riscul infecțiilor și al scăderii calității actului medical

Medicul susține că deficitul de personal nu afectează doar organizarea secției, ci poate avea consecințe directe asupra siguranței pacienților.

„Dați un search pe Google sau ChatGPT și întrebați, understaff units (n.red. secții fără personal suficient), care sunt riscurile pentru așa ceva, și o să vedeți, primul risc înseamnă infecții de spital”, spune acesta.

El subliniază că lipsa asistenților înseamnă mai puțin timp pentru monitorizarea bolnavilor, administrarea tratamentelor și supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică.

„Profesional, scade îngrijirea, nu mai faci medicamentul la ora care trebuie, nu mai faci urmărirea care trebuie… Scade îngrijirea, calitatea îngrijirii. E vorba și de urmărirea monitorizării, să stai cu ochii-n patru la pacient, să vezi dacă e stabil sau instabil, vine din sala operatorie, sau este cu o boală gravă, cu insuficiență multiorganică, astea sunt lucruri pe care oamenii nu le înțeleg”, a mai spus medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI nou-născuți de la Spitalul „Marie Curie”.