Andrea Chiș, fosta judecătoare și lector la Drept UBB, își dă demisia - „Facultatea nu mai oferă cadrul necesar evoluției mele profesionale și personale”

 

• Fosta judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiș, a anunțat că și-a dat demisia de la Facultatea de Drept a Universitatea Babeș-Bolyai, unde ocupa funcția de lector universitar și preda procedură civilă.

Fosta judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Andrea Chiș, a anunțat că și-a dat demisia de la Facultatea de Drept a Universitatea Babeș-Bolyai, unde ocupa funcția de lector universitar și preda procedură civilă. Decizia a fost făcută publică printr-o postare amplă pe rețelele sociale, în care Chiș invocă lipsa unui cadru favorabil evoluției profesionale și personale, potrivit stiripesurse.ro.

Anunțul demisiei vine într-un context marcat de controverse persistente, atât din perioada activității sale în CSM, cât și din cea universitară. Chiș s-a pensionat în 2022, la vârsta de 52 de ani.

În mesajul public, fosta judecătoare vorbește despre un parcurs profesional dificil și despre o ruptură care ar avea legătură directă cu valorile pe care susține că le promovează constant. „Anul 2025 a fost un an lung și greu, un an în care valorile mi-au fost puse la grea încercare”, a scris Chiș, prezentând plecarea de la UBB ca pe un gest de coerență personală.

„Nu mai pot evolua”: explicațiile oficiale ale demisiei


Andrea Chiș afirmă că decizia de a părăsi Facultatea de Drept a fost luată din aceleași motive care au determinat-o, în urmă cu aproape trei ani, să iasă din sistemul judiciar. „Am văzut ceea ce știam demult, că, din nou, sunt într-un loc în care nu mai pot evolua și nu-mi mai pot manifesta valorile, nici pe cele profesionale, nici pe cele personale”, a transmis aceasta.

Potrivit postării, demisia a fost deja depusă la departamentul de resurse umane al universității, iar colaborarea cu facultatea va înceta odată cu începutul semestrului al doilea. „Motivarea este exact aceasta: faptul că Facultatea de Drept a UBB Cluj-Napoca nu mai oferă cadrul necesar evoluției mele profesionale și manifestării valorilor mele profesionale și personale”, a subliniat Chiș.

Fosta judecătoare sugerează că explicația ar putea fi interpretată diferit, în funcție de cei cărora li se adresează. „O astfel de motivare poate spune multe unora și puține sau nimic altora, poate chiar celor cărora le este destinată”, a mai scris ea, într-un ton care lasă loc unor tensiuni nedeclarate cu conducerea facultății.


Critici sistemice și apel la „valori”

În continuarea mesajului, Andrea Chiș își extinde critica dincolo de experiența personală, vizând întregul sistem de formare juridică din România. Ea leagă starea actuală a justiției de educația oferită în facultățile de drept și de institutele de formare profesională. „Responsabilitatea provine și începe de la educația oferită de facultățile de drept”, afirmă aceasta.

Chiș lansează și o serie de întrebări cu încărcătură morală, susținând că mediul academic ar trebui să aleagă între „curaj sau frică”, „libertate sau conformism”, „adevăr sau minciună”. „E timpul să ne punem întrebarea dacă, în prezent, cultivăm curajul sau frica”, a scris fosta judecătoare, pledând pentru introducerea eticii profesiilor juridice în curricula tuturor facultăților de drept.

Mesajul se încheie într-o notă personală, cu referiri la „disconfortul” produs de anumite acțiuni ale altora și la ideea unui nou început. „Pentru mine, anul 2025 a fost anul sfârșiturilor și, deopotrivă, al începuturilor”, a mai transmis Andrea Chiș, mulțumind inclusiv celor care i-au creat dificultăți.


Un parcurs universitar disputat și acuzații de „post cu dedicație”

Demisia de la Dreptul UBB readuce în atenție și controversele mai vechi legate de cariera universitară a Andreei Chiș. În spațiul public au existat, de-a lungul timpului, suspiciuni privind modul în care aceasta ar fi obținut postul didactic, inclusiv acuzații potrivit cărora concursul ar fi fost „dedicat”, prin introducerea criteriului de predare în limba maghiară.

Deși pe site-ul facultății și în documentele oficiale apare ca lector care predă procedură civilă, inclusiv la linia maghiară, critici din mediul juridic au susținut că activitatea didactică se desfășura preponderent în limba română, ceea ce ar fi pus sub semnul întrebării necesitatea reală a condiției lingvistice. Aceste acuzații nu au fost niciodată tranșate definitiv printr-o anchetă publică, dar au alimentat percepția unui parcurs universitar facilitat.

În același timp, Andrea Chiș a fost o figură polarizantă și în perioada în care a activat în CSM, fiind implicată în conflicte publice cu alți magistrați și în dispute legate de conducerea Consiliului și de dosare sensibile din justiție. Plecarea sa din mediul academic pare astfel să se înscrie într-un tipar de rupturi succesive, explicate public prin apelul la valori, dar însoțite constant de controverse.




Citește și:
Documentarul Recorder despre justiția din România, proiectat la Cinema ARTA din Cluj-Napoca, urmat de o dezbatere cu Andreea Chiș