Radu Marinescu atacă programul Mureșan pe Justiție „Ținta este slăbirea independenței sistemului judiciar”

Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, deputat PSD, lansează un atac dur la adresa capitolului dedicat Justiției din programul de guvernare al Cabinetului Mureșan, pe care îl califică drept „o improvizație” și susține că adevărata sa miză ar fi slăbirea independenței sistemului judiciar.

Într-o amplă postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul este construit aproape exclusiv în jurul ideii de limitare a „puterii din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce problemele concrete ale Justiției ar fi tratate superficial sau ignorate,potrivit stiripesurse.ro.

„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă fostul ministru.

Radu Marinescu a condus Ministerul Justiției din decembrie 2024 până în aprilie 2026 și este deputat PSD de Dolj.

Marinescu: „Preluarea controlului asupra sistemului”

Fostul ministru susține că accentul programului nu este pus pe problemele structurale ale Justiției, ci pe reorganizarea raporturilor de putere din interiorul sistemului.

„Accentul major este pus pe câteva măsuri de reorganizare judiciară care să îndeplinească scopul declarat al «limitării» și «controlului» și «distribuirii» puterii judecătorești, adică, mai simplu spus, al preluării controlului asupra sistemului, probabil prin preluarea «puterii» de către magistrați care ar fi pe placul ideologic și instrumental al falangelor politice guvernante”, afirmă Marinescu.

El reproșează viitorului Executiv că nu oferă soluții concrete pentru deficitul de personal din instanțe și parchete, infrastructură, finanțarea sistemului judiciar, executarea pedepselor, insolvență, ajutor public judiciar sau protecția victimelor.

„În rest programul e chiar gol”, susține fostul ministru, care enumeră o serie de domenii despre care afirmă că lipsesc sau sunt tratate prin formule generale precum „vom regândi, dialoga, prioritiza”.

Programul propus de Siegfried Mureșan include 18 măsuri în capitolul „Justiție și stat de drept”, printre care reforma modului de alegere a membrilor CSM, modificarea regulilor privind controlul ierarhic în parchete, reorganizarea Inspecției Judiciare, comasarea instanțelor foarte mici și accelerarea dosarelor apropiate de prescripție.


Acuzații privind schimbarea modului de alegere a CSM

Una dintre cele mai ample critici ale lui Marinescu vizează propunerea privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional.

Programul prevede ca judecătorii să îi aleagă pe reprezentanții judecătorilor, iar procurorii pe cei ai procurorilor, într-un sistem de vot extins la nivel național.
Marinescu consideră însă că această formulă ar reduce reprezentarea instanțelor superioare.

„Se propune un fel de vot național general, nediferențiat pe grade de jurisdicție și pe categorii de organe judiciare, model care ignoră specificitatea ecosistemului judiciar. Sunt ignorate diferențele de competență, cazuistică, nivel profesional etc. ale gradelor de jurisdicție, instanțelor și parchetelor”, afirmă fostul ministru.

El susține că judecătorii de la Înalta Curte și curțile de apel ar deveni minoritari numeric și avertizează asupra unui posibil efect pervers al sistemului electoral propus.

„Sincer, nu putem să nu ne gândim la riscul ca un judecător de la o instanță superioară, care dorește să candideze, să ezite să mai corecteze în apel, recurs sau altă cale de atac vreo nelegalitate chiar flagrantă a «electorilor» săi de la instanțe inferioare, dar mai numeroase în alegători”, afirmă Marinescu.

„Eliminarea controlului ierarhic al procurorului-șef este neconstituțională”


O altă critică importantă privește intenția viitorului Guvern de a limita posibilitatea procurorului general și a procurorului-șef DNA de a infirma măsurile și soluțiile procurorilor din subordine.

„Eliminarea controlului ierarhic al procurorului-șef este neconstituțională (art. 132). Controlul ierarhic este dintotdeauna un principiu al funcționării parchetelor”, afirmă Marinescu.

Constituția stabilește într-adevăr, la art. 132 alin. (1), că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției.

În prezent, Legea nr. 304/2022 permite procurorului ierarhic superior, procurorului general și, în cazul DNA, procurorului-șef al direcției să infirme în scris și motivat măsurile și soluțiile atunci când acestea sunt considerate nelegale sau netemeinice.

Marinescu: Unele „reforme” sunt deja realizate

Fostul ministru critică și includerea în program a unor proiecte de digitalizare pe care le consideră deja finalizate.

„Proiectul major de digitalizare a justiției (ECRIS V și DEN) invocat a fost finalizat deja, nemaitrebuind așadar «implementat», ci doar bine operat”, afirmă Marinescu.
În acest punct, fostul ministru invocă o situație factuală verificabilă: Ministerul Justiției a anunțat finalizarea, la 31 august 2026, a proiectului PNRR pentru operaționalizarea ECRIS V, în valoare totală de aproximativ 596 milioane de lei.
Marinescu mai observă că hotărârile judecătorești sunt deja publicate și afirmă că programul prezintă drept reforme viitoare elemente aflate deja în funcțiune.

Critici privind mutarea Autorității pentru Cetățenie la MAI

Programul propuse reorganizarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și trecerea acesteia în zona Ministerului Afacerilor Interne.

Marinescu respinge ideea și afirmă că aceasta nu rezolvă problemele instituției.

„Trecerea ANC în sfera MAI este o «aruncare a pisicii» în curtea unui minister care oricum gestionează foarte multe componente. Ea ascunde de fapt lipsa soluțiilor reale pentru eficientizarea acestei instituții”, afirmă fostul ministru.

El susține că soluția ar trebui să fie reforma instituțională, digitalizarea și schimbarea legislației, nu simpla mutare administrativă a instituției.

Marinescu critică și formula privind combaterea corupției

Programul prevede că „combaterea corupției redevine prioritate”. Pentru fostul ministru, formularea este insuficientă.
„Combaterea corupției se rezumă la un slogan de o propoziție, vor să o facă prioritate. Păi deja este declarată ca atare prin Strategia națională de apărare 2025-2030”, afirmă Marinescu.
El reclamă lipsa unor măsuri concrete privind viitoarea Strategie Națională Anticorupție, cooperarea judiciară internațională și combaterea criminalității grave.

Structura din Ministerul Justiției care ar analiza procesele statului, comparată cu „Big Brother”

Fostul ministru critică și intenția de a crea în cadrul Ministerului Justiției o structură care să centralizeze litigiile administrației publice și să identifice cauzele recurente ale acestora.
Programul prezintă mecanismul ca pe o modalitate de a transforma problemele repetate identificate în litigii în ghiduri administrative sau propuneri legislative.
Marinescu vede însă un posibil risc de ingerință.

„Faptul că Executivul își propune să «monitorizeze» printr-o structură nou înființată a MJ litigiile în care autoritățile
administrației publice sunt parte este îngrijorător, mai ales în contextul în care actualul guvern (...) a reproșat Justiției soluții date în privința actelor sale”, afirmă fostul ministru.
„Nu e deloc clar cum luptă ei pentru independența justiției cu astfel de soluții de tipul «Big Brother»”, adaugă acesta.

Prescripția, un alt punct contestat

Programul Mureșan prevede reducerea mijloacelor pur dilatorii, soluționarea cu prioritate a cauzelor apropiate de prescripție și reevaluarea camerei preliminare.
Marinescu susține însă că problema prescripției pentru faptele vechi nu mai poate fi rezolvată legislativ în 2026.
„Problemele apărute în practică și care au generat discuții vizează intervenția prescripției pentru faptele săvârșite anterior adoptării acestui act normativ, astfel că orice lege nou adoptată începând cu 2026 nu mai poate retroactiva”, afirmă fostul ministru.

El face trimitere la OUG 71/2022 (în postare indicată drept OUG 70/2022) prin care a fost reglementată problema întreruperii cursului prescripției pentru viitor.

„Programul nu este reformist, ci orwellian”

Concluzia fostului ministru este una extrem de dură.
„Programul nu este reformist, ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, afirmă Marinescu.

El își încheie mesajul cu o declarație explicit politică: „Mă bucur că PSD va vota împotriva acestui guvern”.

Andrea Chiș, propunerea pentru Ministerul Justiției

Criticile lui Marinescu apar în momentul în care PNL, USR și UDMR au convenit ca Ministerul Justiției să fie condus de fosta judecătoare Andrea Chiș, în calitate de independentă.

Chiș a declarat că Siegfried Mureșan i-a transmis că este „tehnocratul” asupra căruia au ajuns la un acord toate cele trei formațiuni.
Programul și lista Cabinetului Mureșan urmează să treacă prin procedura parlamentară de învestire, iar Andrea Chiș va trebui să fie audiată de comisiile de specialitate înaintea votului asupra Guvernului.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.