35 de ani de la ultimul mare cutremur din România Seismul din 30 mai 1990, rememorat de Institutul Național pentru Fizica Pământului

Pe 30 mai 1990, România era zguduită de cel mai puternic cutremur din ultimele decenii, un seism cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Mw, produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 91 de kilometri. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a marcat astăzi 35 de ani de la eveniment printr-o postare amplă pe rețelele sociale, în care reamintește datele-cheie ale unuia dintre cele mai semnificative cutremure din istoria recentă a țării.
 

Seismul din 1990 a avut loc la ora 13:40 și a fost resimțit puternic în toată jumătatea estică a țării, dar și în Republica Moldova și nordul Bulgariei. Durata undelor de șoc a fost de aproximativ 50 de secunde. A fost urmat, în dimineața următoare, de un al doilea cutremur important, cu magnitudinea de 6,4 Mw, la o adâncime de 87 km.

Bilanțul tragediei: vieți pierdute și sute de răniți

Conform unui raport al Inspectoratului General al Poliției, cutremurul din 30 mai 1990 a provocat moartea a 8 persoane în România – două în București, două în Brăila și câte una în județele Ialomița, Brașov, Buzău și Prahova. Alte 362 de persoane au fost rănite, dintre care 100 au suferit răni grave.

Și în afara granițelor, cutremurul a avut efecte dramatice. În Republica Moldova, patru persoane și-au pierdut viața, iar zeci au fost rănite. În Bulgaria, o persoană a murit în urma unui atac de cord provocat de seism.

Cele mai frecvente cauze ale deceselor și rănilor au fost panica – unii oameni au sărit de la etaj în încercarea de a se salva – și căderile de obiecte sau materiale de construcții (cărămizi, geamuri, bucăți de fațadă).

Puncte critice și măsurători seismice

Cutremurul a fost înregistrat de 64 de seismometre și accelerometre din România. Cele mai mari accelerații la nivelul solului au fost înregistrate la Câmpina (2,706 m/s²), Onești (2,416 m/s²) și Bolintin Vale (2,183 m/s²). În zona epicentrală, la Vrâncioaia, valoarea a fost de 1,572 m/s².

Pagube materiale semnificative nu au fost multe, dar la Călărași, coșurile centralei termice de la Combinatul de Celuloză și Hârtie s-au fisurat, iar tavanul unei întreprinderi de creștere a porcilor s-a prăbușit.

Apel la memorie colectivă

În finalul postării, INCDFP îndeamnă românii care au trăit evenimentul să-și împărtășească amintirile: „Dacă ați fost martorii acestui eveniment, lăsați un comentariu și împărtășiți-vă experiența!”

Evenimentul de acum 35 de ani rămâne un reper în conștiința colectivă și o amintire dureroasă a fragilității în fața forțelor naturii. România, aflată într-o zonă cu risc seismic ridicat, continuă să monitorizeze atent activitatea din regiunea Vrancea, în pregătirea pentru eventuale viitoare seisme.

Citește și 

Ce trebuie să știe românii care călătoresc în Filipine după cutremurul de azi