Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:32 21 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

108 ani de la moartea preotului aromân Haralambie Balamaci, fondator al primelor școli românești din Albania și Epir (VIDEO)

ro

29 Mar, 2022 18:45 625 Marime text
Haralambie Balamaci, foto: wikipedia.org Se împlinesc 108 ani de la moartea preotului aromân Haralambie Balamaci, vajnic apărător al românismului, fondator al primelor școli românești din Albania și Epir. 



Despre preotul aromân 

Haralambie Balamaci, alternativ Haralambie Balamace, cunoscut și sub numele de Papa Lambru, (n. 1863, Pleasa⁠(d), Albania – d. 23 martie 1914, Korçë, regiunea Korçë, Albania) a fost un cleric ortodox aromân, activist al propagandei românești în Macedonia și Epir.

Educație 


Haralambie Balamaci s-a născut în 1863 în satul vlah (aromân) Pleasa din regiunea Corcea, care făcea parte atunci din Imperiul Otoman. El aparținea familiei fârșerote Balamaci.

A învățat la Liceul din Corcea și în 1879 a devenit preot și profesor de caligrafie și pictură la școala greacă.

Asasinarea 


În 1913, în orașul Corcea ocupat de trupele grecești, războinicul grec Gheorghios Țontos (Kapetan Vardas) l-a arestat pe fiul lui Haralambie, Nicolae (Nicuță) Balamaci, dar acesta din urmă a reușit să fugă la Istanbul.


În urma unui acord încheiat de prim-ministrul grec Eleftherios Venizelos cu Marile Puteri, nordul Epirului a fost cedat Albaniei în schimbul insulelor din Marea Egee. Grecii din Corcea au fost înfuriați de această decizie, iar bande de antarți au pătruns în cartierul vlah din Corcea, jefuindu-i și maltratându-i pe locuitori, incendiind casele vlahilor și obligându-i să declare că nu-și vor mai trimite copiii la școlile românești.


Preotul Balamaci a fost considerat principalul responsabil pentru cedarea nordului Epirului către Albania. Un grup de 60 de oameni înarmați au înconjurat casa familiei Balamaci în dimineața zilei de 23 martie 1914, cu puțin timp înainte ca trupele grecești să se retragă din nordul Epirului, și au amenințat că vor da foc casei dacă frații Haralambie și Sotir no se vor preda de bună voie pentru a fi duși la sediul Mitropoliei, unde urmau să dea explicații.


Haralambie și Sotir Balamaci au ieșit din casă și au fost duși la marginea orașului, unde, alături de alți doi aromâni, au fost bătuți, mutilați, străpunși cu baionetele și împușcați. Corpurile lor au fost mutilate oribil, după cum a mărturisit fiica preotului. 



Autoritățile albaneze au efectuat ulterior, sub supravegherea reprezentanților Marilor Puteri, o anchetă a masacrului de la Corcea și au stabilit că vinovații principali erau soldații greci și localnicii grecomani, deghizați în antarți, iar autorii morali erau mitropolitul grec Gherman Anastasiadis de Corcea și chiar oficialități ale guvernului de la Atena. Românii din România au protestat față de acest masacru, dar protestul lor a rămas fără ecou.


Istoricul Nicolae Iorga a avut o intervenție în Parlamentul României cu privire la masacrul de la Corcea, iar ziarul Românul a cerut în articolele publicate cu acest prilej ca guvernul Greciei să-și asume răspunderea asasinatelor. Prim-ministrul grec Venizelos a respins implicarea autorităților grecești și a afirmat că „tulburările respective au fost provocate de niște greci inconștienți, fără răspundere oficială”.


Memoria lui 

Situația aromânilor din Albania s-a schimbat în bine după venirea la putere a lui Ahmed Zogu, care, spre deosebire de naționalistul Fan Noli, a permis celebrarea slujbelor religioase în limba română. Ca urmare a schimbării atitudinii guvernamentale albaneze, a fost dezvelit la 26 octombrie 1925 un bust al preotului Haralambie Balamaci în curtea bisericii românești, nou construite, din Corcea, în prezența ministrului plenipotențiar român la Tirana.O stradă din orașul Corcea îi poartă nunmele.


Preotului Haralambie Balamaci i s-a acordat titlul de „Erou albanez în lupta contra elenizării” în anul 1962 și titlul de „Învățător al neamului” în 1994, ultimul de către președintele Sali Berisha al Albaniei., scrie wikipedia.org. 


În al doilea deceniu al secolului al XXI-lea Biserica Ortodoxă Română a început să-l pomenească pe preotul Balamaci, cu binecuvântarea patriarhului Daniel, în ziua de 23 martie. Astfel, la inițiativa Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, au fost organizate anual în unele biserici din București parastase pentru martirii români din Balcani, în frunte cu preotul Haralambie Balamaci, în anii 2016,  și 2021, scrie wikipedia.org. 


Parastasele din anii 2016 și 2021 au fost săvârșite de episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieș­tea­nul, care a evocat în predica sa viața preotului Balamaci, considerându-l „un exponent al românismului în sudul Dunării” și un „martir [...] care s-a jertfit pentru românism, pentru limba română și pentru credința ortodoxă”.


 

Evocînd figura eroică a preotului aromân Haralambie Balamaci, vajnic apărător al românismului, fondator al primelor școli românești din Albania și Epir, persecutat și asasinat de către antarții greci în noaptea de 23 martie 1914.

I-am avut alături de noi pe reprezentanți ai comunității aromâne din Albania, prieteni și frați vrednici de întregul nostru respect.

Lupta noastră este una și aceeași: păstrarea demnității și identității noastre naționale!, a scris Senator Claudiu Târziu pe pagina de socializare. 


Aici puteți urmări un fragment din conferința organizată miercuri, 23 martie, în Senatul României:



Sursa video: facebook/ Senator Claudiu Târziu
Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?

Comentarii