Situația geopolitică crește ratingul alegerilor europarlamentare 60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 !

• Peste opt din zece europeni (81%) consideră că votul este mai important în situația geopolitică actuală
• Șase din zece cetățeni (60%) sunt interesați de viitoarele alegeri europene din 6 - 9 iunie, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în același moment înainte de votul din mai 2019
• 73% dintre cetățeni afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi
• În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat

Ultimul sondaj Eurobarometru realizat de Parlamentul European înainte de alegerile din iunie arată conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual.

Sondajul publicat  relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt indicatori în creștere comparativ cu ultimul sondaj, din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019 (pentru detalii, vedeți întrebarea QA20). Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea cetățenilor din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).

De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.

În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67% în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).

În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.

Rezultatele complete pot fi consultate aici: https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3272.

Context

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. În total, au fost efectuate 26.411 de interviuri.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Ce sunt alegerile europene? Câți eurodeputați vor fi aleși? Partide și grupuri politice în Parlamentul european!