Alegeri prezidențiale 2025 Raport preliminar al Coaliției Vot Corect privind observarea votului în primul tur de scrutin (DOCUMENT)

• Deşi în timpul numărării voturilor au fost observate mai multe omisiuni procedurale, observatorii au evaluat în general pozitiv şi numărarea și au notat că în aproape toate secţiile observate rezultatele au fost consemnate corect
• Și votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni multiple pentru exercitarea dreptului de vot, mai observă Coaliția Vot Corect
• Deschiderea secțiilor și procesul de votare au fost evaluate pozitiv în majoritatea covârşitoare a secţiilor observate, dar observatorii au notat și cazuri în care procedurile pentru urna mobilă nu au fost respectate csi cazuri în care alegătorilor domiciliaţi în altă localitate nu li s-a permis să voteze
   

 
 
INTRO:
 
Coaliția Vot Corect formată din Expert Forum, Centrul pentru Resurse Civice, Civica, Centrul pentru Studiul Democrației, Rădăuțiul Civic, Observatorul Electoral, Federația Asociațiilor Studenților în Drept din România și Code for Romania a publicat raportul prelimar privind observarea alegerilor prezidențiale din 2025, turul I.

Precizăm că pentru observarea procesului electoral în Republica Moldova , Coaliția colaborează cu Asociația Promolex.
 
„Ziua alegerilor a decurs ordonat şi fără incidente semnificative”
 
Alegerile prezidențiale au oferit electoratului o varietate de opțiuni, iar drepturile fundamentale au fost în general respectate.
Autoritățile electorale au organizat eficient aspectele tehnice ale procesului, iar ziua alegerilor a decurs ordonat şi fără incidente semnificative.

Faptul că decizia de anulare a alegerilor de la sfârşitul anului trecut a fost insuficient explicată și argumentată în faţa electoratului și lipsa unui raport complet referitor la procesul electoral eşuat și la măsurile ce ar fi trebuit luate pentru a asigura integritatea alegerilor au afectat negativ încrederea publică în proces şi au pus la îndoială rezilienţa instituţiilor statului în faţa atacurilor hibride, se arată în raportul preliminar.


„Alegerile s-au organizat pe un fundal de neîncredere în partidele politice de la guvernare și polarizare legată de procesul electoral anulat din 2024,

Legislația electorală facilitează în general organizarea alegerilor în mod democratic, însă modificările aduse pentru acest scrutin prin OUG 1/2025 au fost adoptate netransparent, cu încălcarea unor proceduri normative şi cu mult prea puţin timp înaintea scrutinului.

De asemenea, unele dintre aceste modificări, inclusiv cele legate de marcarea publicităţii politice,  modificarea componenței birourilor electorale şi reducerea timpului de votare în anumite state  afectat drepturile participanţilor la procesul electoral.
Alegerile au fost organizate ținând cont de mai multe decizii ale Curții Constituționale și recomandări ale Comisiei de la Veneția legate de procesul electoral din 2024, care nu au fost însă transpuse în legislație pentru mai multă claritate.
Administraţia electorală a respectat calendarul electoral şi a adoptat măsurile necesare bunei desfăşurări a scrutinului, dar modul de formare a birourilor electorale a oferit un avantaj clar pentru doi dintre candidaţi, în timp ce alţi opt nu au beneficiat de niciun fel de reprezentare. Faptul că şedinţele birourilor electorale la orice nivel nu sunt publice a redus semnificativ transparenţa”, mai transmite Coaliția Vot Corect.
 

„Mai mulți candidați au preluat o retorică conservatorare și naționalistă, continuând parțial narativele lansate de Călin Georgescu în 2024”
 
Pe listele permanente din țară au fost înscriși pentru aceste alegeri 17.988.031 alegători.

Registrul electoral cuprinde şi 1.016.350 alegători cu domiciliul în străinătate.

Din cele 25 de dosare de candidatură depuse, BEC a respins 13 şi a înregistrat 12; Prin retragerea unei candidaturi, au rămas pe buletinul de vot 11 candidaţi.

Numărul ridicat de semnături de susținere necesar pentru depunerea candidaturii limitează accesul la competiţia electorală, iar lipsa de vizibilitate a campaniilor de strângere de semnături şi procesul netransparent de verificare ridică semne de întrebare cu privire la veridicitatea acestora.

Procesul de verificare a semnăturilor nu a putut fi observat și deși BEC a reglementat metodologia într-o decizie, aceste reguli nu sunt definite prin lege și nu creează efecte pentru scrutinele viitoare. Deși după alegerile din 2024 au fost emise mai multe hotărâri de către CCR, legislația nu a fost modificată pentru a defini clar criteriile de eligibilitate pentru candidați și care este standardul de admisibilitate din punctul de vedere al încălcării principiilor constituționale.

Termenele scurte pentru verificare, legislația neclară, lipsa instrumentelor de investigație în cazul în care există suspiciuni, precum și termenele foarte lungi pentru soluționarea dosarelor penale reduc eficiența acestui sistem, care necesită o reformă semnificativă pentru a crește încrederea publică, notează ONG-urile în acest raport.

În campania electorală, dreptul la liberă exprimare și dreptul la asociere au fost respectate în general, iar candidații şi-au putut organiza campania și transmite mesajul către alegători fără restricții.

Reglementările limitative privind afișajul stradal, care reduc vizibilitatea campaniei, au determinat mai mulţi candidaţi să înceapă activitățile de promovare cu ocazia strângerii semnăturilor de susținere, pentru a putea utiliza panouri și bannere de mari dimensiuni, interzise în campanie.

„Cea mai mare parte a campaniei s-a desfășurat online, iar tonul general al campaniei a fost mai degrabă agresiv şi dominat de atacuri între candidaţi.

Mai mulți candidați au preluat o retorică conservatorare și naționalistă, continuând parțial narativele lansate de Călin Georgescu în 2024.

Dezbaterile prezidenţiale au contribuit la dinamica campaniei şi au atras interes public. BEC şi BEJ Ilfov au constatat ilegalitatea unei acţiuni ample de campanie desfăşurate de AUR cu încălcarea reglementările privind protecția datelor personale.

Campania în mediul online, în special pe Tik Tok, a continuat să fie marcată de comportament inautentic coordonat, remarcat la mai mulți competitori electorali.

În monitorizarea desfășurată în perioada campaniei, a fost identificată o creștere semnificativă a conținutului coordonat, de natură politică, disimulat sub formă de conținut aparent organic și generat de rețele de conturi neautentice.  

În lipsa unor mecanisme de reglementare adaptate specificului digital, fenomenul finanţării campaniilor de către terţi continuă să producă efecte semnificative asupra echității electorale.

Expert Forum a identificat două strategii de promovare a conținutului inautentic, ambele monitorizare preponderent pe platforma TikTok.

Pe lângă comportamentul inautentic intern, campania a fost afectată și de tentative de interferență externă asociată intereselor Federactiei Ruse.

În ziua alegerilor, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a informat că numeroase pagini web de interes public au fost ţinta unor atacuri cibernetice revendicate de o grupare pro-rusă; toate site-urile afectate erau funcționale în cursul aceleiași zile.
Competitorii nu au avut acces echilibrat la resurse, candidatul coaliției România Înainte beneficiind de un avantaj financiar vizibil.
Limita pentru venituri și cheltuieli este ridicată, iar campania pentru  alegerile prezidenţiale din acest an a fost cea mai scumpă de până acum.

Finanțarea politică a devenit preponderent bazată pe resurse publice, subvenții și rambursări din fonduri publice, ceea ce reduce independența partidelor față de stat.

Campania s-a finanțat majoritar din împrumuturi și finanțarea privată declarată de partide, iar cheltuielile au inclus cel mai proeminent costuri pentru promovare online și în mass media.

Transparența procesului rămâne limitată chiar dacă veniturile şi cheltuielile sunt publicate în timpul campaniei, întrucât publicul nu află cine este donatorul.

Precampania electorală nu este eficient reglementată. Deși AEP a inițiat mai mult controale în timpul campaniei electorale, capacitatea instituției de a acționa în scurt timp este redusă din cauza personalului insuficient.

Auditarea sursei fondurilor, dincolo de declararea acesteia, este limitată și nu este în atribuțiile AEP, ceea ce limitează semnificativ transparența și conduce la posibilitatea de a crea circuite de decontare din bani publici a unor fonduri obținute ilegal, se menționează în raportul preliminar care poate fi studiat integral în secțiunea „documente”.
 
Rezolvarea litigiilor în materie electorală
 
Raportul mai arată că în acest moment, cadrul legal permite părților interesate să depună întâmpinări și contestații, iar termenele de luare a deciziilor la nivelul administrației electorale și instanțelor sunt în cele mai multe cazuri rezonabile.  

Deciziile BEC pot fi contestate la ÎCCJ sau la Curtea de Apel, însă legea electorală nu definește procedurile de contestare a deciziilor la instanțe, cu anumite excepții, contrar standardelor internaționale.

Deși Vot Corect nu a observat soluționarea plângerilor în mod sistematic, considerăm că în general termenele date de instanță au fost scurte, cel puțin în ceea ce privește contestațiile legate de deciziile BEC. BEC a primit un număr semnificativ de plângeri legate de publicitatea politică online, iar din cele peste 1700 de decizii puține au fost contestate, deciziile nefiind schimbate în majoritatea cazurilor de instanță.

Unele dintre deciziile BEC au fost criticate, inclusiv pe motive că ar adăuga la criterii la definițiile legale sau pentru că au sancționat inechitabil anumite persoane.

Începând cu luna ianuarie, aproape 150 de dosare legate de anularea sau suspendarea Hotărârii CCR 32/2024 au fost înregistrate la instanțe în încercarea de a identificaunui judecător care să decidă în favoarea petentului, deși hotărârile CCR sunt definite și obligatorii. Deși dreptul petenților de a depune plângeri este esențial și nu trebuie limitat, luarea unor astfel de decizii afectează integritatea și credibilitatea procesului, precum și a mecanismelor de contestare în instanță”, se mai arată în raportul preliminar.

Ziua alegerilor

Cu alte cuvinte, ziua alegerilor s-a desfășurat în general fără probleme.

Deschiderea secțiilor și procesul de votare au fost evaluate pozitiv în majoritatea covârşitoare a secţiilor observate, dar observatorii au notat și cazuri în care procedurile pentru urna mobilă nu au fost respectate csi cazuri în care alegătorilor domiciliaţi în altă localitate nu li s-a permis să voteze.

Deşi în timpul numărării voturilor au fost observate mai multe omisiuni procedurale, observatorii au evaluat în general pozitiv şi numărarea și au notat că în aproape toate secţiile observate rezultatele au fost consemnate corect.

Și votul în străinătate a fost organizat eficient, cu opțiuni multiple pentru exercitarea dreptului de vot, mai observă Coaliția Vot Corect.



 
Coaliția VotCorect continuă înscrierile pentru observatori la turul 2 al alegerilor prezidențiale

Cine sunt observatorii? Observatorul este un cetățean cu drept de vot, voluntar, care nu face parte din niciun partid politic.
Rolul său este să urmărească corectitudinea procesului electoral în secțiile de votare, fără a interveni direct în desfășurarea operațiunilor electorale.

Persoanele care doresc să se înscrie ca observator trebuie să nu fie implicate activ în campania electorală a unui partid sau candidat în aceste alegeri.

Toate persoanele care doresc să devină observatori trebuie să respecte Codul de Conduită și să respecte drepturile fundamentale ale omului.

Activitatea de observator este incompatibilă și cu cea de delegat din partea unui partid politic, de operator de calculator sau de membru al unui birou electoral.

Înscrierea ca observator se face exclusiv online, prin platforma observatori.votcorect.ro.

Activitatea nu este remunerată, ci se bazează pe voluntariat.

Perioada de înscrieri pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale se încheie pe 13 mai  iar acreditarea pentru primul tur este valabilă și pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Organizațiile membre Vot Corect au acreditat peste 600 de observatori în țară și străinătate, care au transmis prin aplicația Vote Monitor informații din peste 1.000 de secții de votare.

Observatorii acreditați de coaliția Vot Corect fac parte dintr-un efort mai larg de protejare a integrității electorale și de promovare a transparenței în procesul democratic. Rapoartele și reacțiile rapide legate alegeri (inclusiv cele despre anularea alegerilor), publicate de Expert Forum și parteneri au contribuit la îmbunătățirea legislației electorale, la creșterea integrității și transparenței proceselor electorale și au tras atenția asupra unor încălcări ale legislației și standardelor electorale.

 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

VIDEO Reprezentanții IPJ Constanța, despre desfășurarea alegerilor prezidențiale din județ