​Ce ne transmite organismul prin poftele alimentare

 

• Există două tipuri de pofte alimentare: selectivă și neselectivă.
• Pofta selectivă este poftă pentru anumite alimente, cum ar fi batonul de ciocolată preferat al unei persoane, un anumit burger de la restaurantul preferat sau o pungă de chipsuri de cartofi cu o anumită aromă, etc.
• Foamea neselectivă este dorința de a mânca orice. 

Pofta alimentară este o dorință intensă pentru anumite alimente si peste 90% dintre oameni le experimentează. De fapt, poftele sunt mesaje ale organismului si uneori pot semnala unele dezechilibre.
 
Fiecare persoană experimentează pofta in mod diferit, dar de obicei este tranzitorie și de cele mai multe ori se manifesta pentru alimentele procesate cu un conținut ridicat de zahăr, sare și grăsimi.
 
Studiile sugerează că bărbații sunt mai predispuși să poftească la alimente sărate, în timp ce femeile se orientoeaza spre alimente bogate în grăsimi și zahăr, scrie antena3.ro.
 
Există două tipuri de pofte alimentare: selectivă și neselectivă.

Pofta selectivă este poftă pentru anumite alimente, cum ar fi batonul de ciocolată preferat al unei persoane, un anumit burger de la restaurantul preferat sau o pungă de chipsuri de cartofi cu o anumită aromă, etc. Foamea neselectivă este dorința de a mânca orice. Poate fi rezultatul senzației de foame reală, dar poate fi și un semn de deshidratare. Iar hidratarea cu apă ar putea preveni poftele intense neselective.
 
Diversi factori pot favoriza aparitia poftelor alimentare: dezechilibrele hormonale, emotiile puternice, unele carențe nutriționale, etc.
 
Stresul are ca rezultat nivele crescute de cortizol, un hormon al stresului, care poate favoriza depunerea de grăsime abdominală.
 
Așadar, managementul stresului, hidratarea completa, orele de somn suficiente si in intervale de timp corecte, consumul suficient de proteine si evitarea instalarii senzatiei de foame prin mese consumate regulat, constituie câteva masuri prin care se pot preveni poftele alimentare.
 
În lucrarea sa, “Chimia Omului”, Bernard Jensen stabilește corespondențe clare între diversele carențe nutriționale, apetitul pentru anumite alimente și recomandan variante/optiuni alimentare echilibrate pentru aceastea.
 
Iată cateva exemple:
 
Pofta de ciocolată poate semnala o carență de magneziu care poate fi furnizat de câteva nuci sau de fructe.
 
Pofta de dulce poate releva o carență de crom, fosfor, sulf sau triptofan. Cromul poate fi furnizat de struguri, branza, broccoli, fosforul se găsește în peste, carne, cereale integrale, sulful are ca sursa alimentară varza, hreanul sau afinele, iar triptofanul este un aminoacid esențial, care abundă în carnea de curcan, în cartofi și în spanac.
 
Pofta de alcool poate ascunde mai multe carențe: de proteine, calciu, glutamina și potasiu. Sursa principală de proteine superioare este carnea albă (pui, curcan), calciu se găsește în lactatele fermentate, glutamina e prezentă în varza crudă și potasiul e prezent în toate fructele de sezon.
 
Pofta de alimente sărate poate semnala o lipsă de cor, care poate fi furnizat de laptele de capră și de pește.
 
 
Sursa foto:  Pixabay.com