Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:19 09 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

PNL a sesizat la CCR legile de modificare a Codului de procedură penală și a Codului Penal

ro

26 Apr, 2019 11:09 427 Marime text
PNL a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea pentru modificarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea judiciară. Liberalii argumentează că legea de modificare a CPP încalcă principiul bicameralismului din Constituția României, Regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților și că nu au fost întocmite studiile de impact. Printre prevederile sesizate sunt termenul de un an în care poate fi făcut un denunț, precum și cea potrivit căreia ”înregistrarea realizată de un martor într-un loc neaccesibil publicului nu va putea constitui mijloc de probă”. PNL a atacat, de asemenea, prevederea din legea de modificare a Codulului penal privind reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor.

”Diminuarea termenelor de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiuni cu pericol social ridicat, concomitent cu reducerea termenelor speciale de prescripție a răspunderii penale pune la îndoială aptitudinea sancțiunilor penale de a-și atinge scopul preventiv”, subliniază documentul.

Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. De asemenea, potrivit sesizării, ”dispoziția cuprinzând condiția ca intenția directă „să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanțele concrete ale cauzei” este neclară, inclusiv prin raportare la obiectul dispoziției modificate, în sensul că cerința impusă de legiuitor și-ar găsi rostul mai degrabă în cadrul dispozițiilor referitoare la probațiune”

Astfel, arată sesizarea, dispoziția de modificare a art. 16 alin. (3) lit. a) încalcă principiul securității juridice, consacrat la art. 1 alin. (5) din Constituție. PNL subliniază că dispozițiile art. 100 nu asigură un just echilibru între dreptul fundamental al deținutului, restrâns prin efectul sancțiunii penale, și interesul general al societății de a preveni atingerile ce pot fi aduse ordinii și siguranței publice.

”În contextul în care concepția avută de legiuitor la adoptarea Codului penal în vigoare a fost tratarea cu indulgență a infractorilor aflați la prima abatere, materializată prin scăderea semnificativă a limitelor de pedeapsă, considerăm că reducerea semnificativă a fracției minime din pedeapsă ce trebuie executată efectiv, prin care se relaxează și mai mult tratamentul sancționator de drept penal, tinde să golească instituția pedepsei de conținut și, în mod inerent, să o deturneze de la scopul preventiv al acesteia”.

Liberalii atacă la Curtea Constituțională articolul din legea de modificare a Codului de procedură penală care prevede că ”nu vor constitui mijloace de probă înregistrările realizate de părți sau de subiecții procesuali principali, atunci când acestea nu privesc propriile convorbiri sau comunicări și nici nu sunt realizate în locuri publice, argumentând că astfel se ”se limitează dreptul persoanei vătămate, şi nu numai al acesteia, de a se apăra pe cale judiciară, încălcându-se astfel principiul dreptului la apărare”.

Un alt articol atacat este că ”o persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi.” Liberalii critică articolul spunând că unicul efect a acestuia este ”diminuarea probatorului din cauză, determinată de reticența unor martori din proces de a face declarații acuzatoare față de persoana care face obiectul cercetării penale, de teama unor posibile repercusiuni” De asemenea, o altă prevedere atacată la CCR este ”introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ”. ”În opinia noastră, numărul ridicat de amendamente de eliminare formulate în camera decizională „echivalează cu eliminarea primei Camere, în calitate de prim-legiuitor sau prim-cititor al legii și transformarea Parlamentului într-unul unicameral, cel puțin sub aspect funcțional”, arată sesizarea.

Ti-a placut articolul?

Comentarii