„Operaţiunea 60.000” - cea mai mare operaţie navală desfăşurată în Marea Neagră, comemorată în București și în Constanța

Liga Navală Română filiala Constanţa a desfăşurat în cursul lunii mai o serie de conferinţe în Bucureşti şi în garnizoanele de marină Constanţa, Mangalia, Tulcea, Brăila, având ca temă „Operaţiunea 60.000” – cea mai mare operaţie navală desfăşurată în Marea Neagră în cursul celui de-al Doilea Război Mondial prin care au fost retrase trupele române şi germane aflate în încercuire în Peninsula Crimeea. 

Evenimentul a fost ocazionat de împlinirea a 70 de ani de la terminarea operaţiei şi s-a desfăşurat sub genericul „Conferinţele Ligii Navale Române”, se arată într-un comunicat.

Conferinţele au fost susţinute de comandor (r) dr. Ioan Damaschin, dr. Carmen Atanasiu, dr. Andreea Croitoru şi aspirant Ionuţ State şi au avut ca moderator pe contraamiral de flotilă (r) dr. Aurel Constantin, preşedintele Ligii Navale Române filiala Constanţa.

„Acestea au avut ca obiectiv principal readucerea în conştiinţa ofiţerilor, maiștrilor militari şi subofiţerilor din Forţele Navale a unei perioade de glorie din istoria Marinei Regale Române. Operaţiunea navală, la care au participat 16 nave militare, 6 nave de transport, Escadrila de hidroaviaţie şi submarinul Rechinul aparţinând Marinei Regale Române, împreună cu navele Marinei germane aflate în portul Constanţa, s-a desfăşurat în două etape, 14 – 27 aprilie (25 de convoaie, organizate), respectiv 8 – 14 mai 1944 (63 de convoaie, organizate), fiind salvaţi, în ultimul moment, pe calea mării, peste 120.000 de militari români, germani, civili şi prizonieri ruşi, aflaţi în Peninsula Crimeea. Navele au suportat peste 50 de atacuri ale celor 12 submarine sovietice şi a peste 270 de avioane inamice pe toată durata traversadei Mării Negre. Aceste atacuri neîntrerupte au avut ca rezultat: 3 nave de transport româneşti şi 11  nave germane scufundate, 7 nave de război germane scufundate, avarierea a 2 nave civile şi a 2 nave militare româneşti, precum şi a 6 nave civile germane. La rândul său, inamicul a pierdut un submarin şi peste 30 de avioane. Din cei aproximativ 10.000 de militari evacuaţi, care şi-au pierdut viaţa, cca.  4000 erau români. Au dat sacrificiul suprem 15 marinari militari – 1 ofiţer, 3 elevi din Şcoala navală şi 11 marinari, toţi de pe distrugătorul „Regele Ferdinand I” şi 30 de marinari civili de la bordul navelor scufundate, Durostor şi Danubius”, se menționează în comunicat. 

Conferinţele, care s-au bucurat de o largă audienţă în rândul cadrelor militare din Forţele Navale s-au constituit, totodată, într-un omagiu adus tuturor celor care au pus ŢARA şi DRAPELUL mai presus decât propria viaţă, celor care au dat sacrificiul suprem, înroşind cu sângele lor undele albastre şi al căror mormânt le este marea, celor care au supravieţuit misiunilor de luptă dar, care zi şi noapte, pe vreme bună sau rea, sub ameninţarea permanentă a inamicului din aer, de pe apă şi de sub apă, au fost la datorie, câştigându-şi DREPTUL LA NEUITARE.

Nave participante la Operaţia navală

În cadrul Operațiunii au participat următoarele nave: Distrugătorul Regele Ferdinand, Distrugătorul „Regina Maria”, Distrugătorul Mărășești, Puitorul de Mine Amiral Murgescu și Durostor.

La bordul distrugătorului Regele Ferdinand, în urma intenselor atacuri aeriene inamice din zona Sevastopol, în zilele de 11 şi 12 mai 1944 şi-au pierdut viaţa 15 marinari militari. O bombă de avion a reuşit să străpungă puntea şi să ajungă în tancul de păcură fără să explodeze. Cu grave avarii, nava a reuşit să ajungă în portul Constanţa, având şi 300 de militari evacuaţi la bord.

Puitorul de mine Amiral Murgescu, cu un armament antiaerian modern a fost cea mai eficientă navă în respingerea atacurilor aviaţiei inamicului. A doborât mai multe avioane sovietice pe timpul misiunilor de escortă a navelor cu militari evacuaţi la bord.

Durostor a fost una din navele pe care şi-au pierdut viaţa cei 30 de marinari civili şi câteva sute de militari români şi germani, evacuaţi.