Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:18 25 09 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Mihail Jora ar fi împlinit, astăzi, 130 de ani. El este compozitorul care a dominat piața muzicală din secolul XX

ro

02 Aug, 2021 11:07 1781 Marime text
  • Mihail Jora a fost un muzician, un compozitor de mare talent, dirijor, profesor și membru titular al Academiei Române. Înzestrat cu o inteligență aparte, a creat zeci de lucrări muzicale care au fost premiate atât la nivel național, cât și internațional.

Mihail Jora s-a născut pe 2 august 1891 în Roman, județul Neamț, într-o veche familie de boieri moldoveni. A fost căsătorit cu Elena Gafencu, sora fostului ministru de externe Grigore Gafencu, care se stabilise în străinătate. Tatăl său și-a dorit să-l vadă jurist, însă unchiul său i-a insuflat pasiunea pentru muzică.

George Enescu i-a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni. I-a ghidat pașii lui Dinu Lipatti, fiindu-i profesor. A creat o impresionantă operă muzicală, lărgind astfel orizonturile compozițiilor muzicale în România. Creaţia sa bogată cuprinde şi lieduri, un gen muzical inspirat din creaţia poetică românescă a lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Eminescu şi alţii.

Între anii 1909-1911, a făcut Conservatorul la Iași, unde a studiat teoria și solfegiul cu Sofia Teodoreanu. În paralel, a urmat și cursurile Facultății de Drept din Iași, devenind astfel licențiat în drept. În perioada 1912-1914, a mers la Conservatorul din Leipzig unde a învățat de la cei mai buni profesori. În anul 1914 a creat prima sa compoziție muzicală, opus 1, pentru voce și pian. Avea influențe germane, desprinse din acea școală, însă, ulterior, și-a îndreptat atenția mai mult către valorile tradiționale românești.

Din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, Mihail Jora s-a văzut nevoit să-și întrerupă studiile pentru a lupta pe front. După terminarea bătăliei, își reia cursurile la Conservatorul din Paris pe care îl termină în perioada 1919-1920. O dată cu revenirea sa în țară, Mihail Jora ocupă posturile de pianist, dirijor de orchestră și critic muzical. Alături de alți compozitori de seamă, precum A. Alessandrescu, M. Andricu, C. Brăiloiu, N. Caravia, Al. Castaldi, G. Enacovici, D. Cuclin, V Gheorghiu, D. G. Kiriac, F. Lazăr, C. C. Nottara şi I. N. Otescu a înființat Societatea Compozitorilor Români. El a avut funcția de vicepreședinte până în 1949, când s-a transformat în Uniunea Compozitorilor din R.P.R. Mihail Jora a fost profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București.

În anul 1928, pe 30 noiembrie a luat naștere postul național de radio din România. Mihai Jora a văzut o oportunitate imensă de promovare a muzicii, astfel încât a creat și dirijat prima stagiune radio-live pentru concerte simfonice din ţara noastră, cu un program exclusiv Mozart şi Haydn.

Începând cu 1929, a devenit profesor de compoziție și contrapunct la Conservatorul din București. Din postura de profesor, le-a dirijat pașii și le-a șlefuit talentul multor generații de compozitori și muzicieni. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche“, „La piață“, „Când strugurii se coc“ și „Întoarcerea din adâncuri“), suita simfonică „Priveliști moldovenești“ (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: „Pe malul Tazlăului“, „La joc“, „Grâu sub soare“, „Alai țigănesc“), poemul simfonic „Poveste indică“, „Burlesca“ pentru orchestră, „Simfonia în do“, „Balada pentru bariton și orchestră“, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde“) ș.a.

Prin opera sa, Mihail Jora și-a exprimat întotdeauna o parte mai personală, însă baletele și ledurile atingeau cota maximă. În anii comunismului, fiind atent supravegheat, autoritățile vremii încercau să-i lichideze liberteatea de exprimare artistică. Aceste provocări i-au dezvăluit cu adevărat tenacitatea personalității sale.  

A fost numit Artist al Poporului prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei“. De altfel, Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București „Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora“.


Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România, cu 1000 de locuri, îi poartă numele. În Constanța, dar și în multe alte orașe din țară, există străzi care îi poartă numele marelui compozitor.

A trecut la cele veşnice la 10 mai 1971. Din păcate, ultima sa dorință, lăsată-n testament, nu a putut fi îndeplinită. Și-a dorit a se construi cu mobilierul, tablourile, obiectele şi biblioteca familiei Jora, în imobilul din Str. Silvestru nr. 16, unde a locuit timp de mai bine de 40 de ani, Casa memorială Mihail şi Elena Jora.
 
Citrește și:

 #DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian: Întâlniri fatidice. Licenţiat în Drept, Mihail Jora devine continuatorul operei lui George Enescu


 
 
 
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii