Astăzi este ziua în care Soarele „stă“
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:46 17 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Astăzi este ziua în care Soarele „stă“

ro

21 Jun, 2018 11:00 449 Marime text


În ziua de 21 iunie 2018, în emisfera nordică, este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte ale anului! 
În emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat în jurul datei de 21 decembrie.

Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi de sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul strângerii recoltei a fost mutat pe 24 iunie - ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

Denumirea de solstiţiu - „Soarele stă" - este dată de faptul că are loc schimbarea mişcării Soarelui, în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an iar, la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe". După momentul solstiţiului de vară, durata zilei începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers.

Tradiții și superstiții legate de solstițiul de vară 

Tradiţia şi superstiţiile cu referire la această zi au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de răscruce, de schimbare, când  toate stihiile stau în cumpănă, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui. Ziua solstiţiului de vară, când cucul încetează a cânta, este numită, în Calendarul popular, Amuţitul cucului, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Oamenii au observat că, an de an, cântecul scurt şi răsunător al acestei păsări migratoare începe şi se încheie în momentele când au loc echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de vară. 

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară cu caracter tradiţional. Pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur, deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta va fi distrusă. 

Sursa foto: Romaniatv

Ti-a placut articolul?

Comentarii