Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
23:40 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (II) - galerie foto

ro

25 Oct, 2017 00:00 1930 Marime text

Învăţământul în limba maternă a supravieţuit după 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, existând şcoli tătare şi turceşti. Tătarii, în marea lor majoritate, se confruntau cu analfabetismul, neştiind carte, sau prea puţină, şi aceasta numai în limba tătară. În 1948, 10% din numărul populaţiei turco-tătare a trecut prin cursul de alfabetizare.

 
Introducerea limbii tătare era gândită ca reprezentând o contrapondere la cea turcă, limbă a unui stat capitalist. Seminarul (medrese) a încetat să mai pregătească învăţători de limba turcă, pregătind doar imami. Cursurile durau patru ani, programa fiind schimbată în conformitate cu noile cerinţe, studiile fiind echivalate cu şcoala profesională. Se vor înfiinţa şcoli de ciclul II la Medgidia, fiind desfiinţate în anul şcolar 1959-1960.

În 1956-1957, şcolile cu învăţământ religios şi laic în limba turcă au fost închise, favorizându-se şcolile cu predare în limba tătară. O astfel de şcoală exista la Medgidia, ce va funcţiona în perioada 1948-1960, desfăşurându-şi activitatea sub numele de Colegiul Pedagogic Tătar, transferat mai târziu la Constanţa. După 1959, cursurile au fost reduse la doi ani. În ceea ce priveşte Seminarul, acesta pregătea doar hogi, dar îşi va înceta activitatea în anii 1965-1966. Desfiinţarea Seminarului musulman din Medgidia în 1965, ce avea drept menire pregătirea hogilor, a scăzut şi mai mult interesul pentru afirmarea spirituală. La acest lucru a contribuit şi ateismul societăţii comuniste. Interesul devine din ce în ce mai scăzut faţă de această manifestare.
 
Totodată, se desfiinţa şi secţia de limbă tătară de la Universitatea din Bucureşti. După desfiinţarea Seminarului musulman nu a mai fost format niciun imam, elitele au fost marginalizate de regimul comunist, iar publicaţiile în limba maternă au dispărut.

Clădirea a trecut în proprietatea statului, fiind în folosinţa Primăriei, care a închiriat-o pentru diverse activităţi. În 1990, în clădire se afla sediul Cooperativei Arta meşteşugarilor, care a deschis aici şi un atelier de confecţionat covoare manuale. În spaţiul mescidului îşi desfăşura activitatea un partid politic. În 1992, atât medrese, cât şi mescidul sunt eliberate de Cooperativă, rămânând închise.
 
După 1993 se vor relua cursurile, iar prima promoţie va finaliza cursurile în anul şcolar 1996-1997 (23 de absolvenţi, printre care Enan Ersoi, Ablachim Onder, Ali Selcin, Ismail Tiner).
 
În 1995 era reintrodus învăţământul în limba turcă, pentru clasele I-XII. Lua fiinţă Liceul Pedagogic Musulman „Kemal Ataturk“, care avea rolul de a continua tradiţia istorică a vechiului Seminar musulman din Medgidia (art. 2 din protocolul semnat la 13 iulie 1995), inaugurat în prezenţa preşedinţilor celor două republici la 18 aprilie 1996. Se va transforma în anii 2000-2001 în Colegiul Naţional „Kemal Ataturk“ din Medgidia.
 
În 1996, prin sentinţa civilă nr. 232, clădirile ce compuneau Ansamblul Seminarului musulman din Medgidia, mesgidul, medrese şi hammam-ul, au intrat în proprietatea Muftiatului Cultului Musulman din România, spre folosinţa lor de către Comunitatea musulmană din Medgidia. Din 1992 până în 1996 au rămas neutilizate, fără pază, înregistrându-se un grad avansat de deteriorare. În anii 2000, din cauza traficului greu din zonă, dar şi pe fondul degradării construcţiilor, au avut loc prăbuşiri ale zidurilor.
 
La 13 iulie 1995, prin semnarea protocolului româno-turc, a primit denumirea de Liceul Teologic Musulman Şi Pedagogic „Kemal Atatürk“. La 18 aprilie 1996, în prezenţa preşedinţilor Ion Iliescu şi Suleyman Demirel, a fost inaugurată această instituţie destinată pregătirii teologice şi pedagogice musulmane. În 1997-1998 au absolvit 17 elevi, în 1999-2000 au absolvit 37 de elevi, iar în 2000-2001 au absolvit 17 elevi la profilul teologic şi 21 de elevi la profilul pedagogic. Se va reînfiinţa în 1993, devenind în 1995 Liceul Teologic Musulman şi Pedagogic „Kemal Ataturk“ din Medgidia, devenit ulterior, în anul şcolar 2000-2001, Colegiul Naţional „Kemal Atatürk“ din Medgidia.
 
Elevii absolvenţi primesc atestat şi pot practica profesia de imam, iar absolvenţii profilului pedagogic beneficiază de aceleaşi drepturi cu cele ale oricărui absolvent de liceu pedagogic din ţară. Între 7-8 iulie 2001, a fost sărbătorit Centenarul Seminarului musulman din Medgidia, eveniment care a implicat deopotrivă Muftiatul Cultului Musulman şi UDTTMR. Cu acest prilej, a apărut o broşură care vine să încununeze activitatea acestei şcoli de prestigiu. Coroborând aceste date cu cele din Anuarele Seminarului musulman din Medgidia, dar şi cu alte informaţii, imagini şi date, am reuşit să îmbunătăţim şi să completăm istoria acestei instituţii de cultură.
 
Seminarul musulman din Medgidia (Medrese şi Mesgid) reprezintă un monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice/2010 la poziţia 610, cod CT-II-m-B-02910. Se propune construcţia unui edificiu nou pe locul fostului seminar şi al micii geamii, cu punerea în valoare a vestigiilor fortificaţiei medievale descoperite. Construcţia noului edificiu este estimată la 1.776.000,00 de euro, având aria construită de 1.320,00 mp, din care costuri pentru proiectare estimate la 58.600,00 de euro. Suma totală necesară realizării investiţiei se ridică la 3.494.650,00 de euro.
 
Realizarea Centrului de cultură şi tradiţie turco-tătară din Medgidia se adresează membrilor comunităţilor turcă şi tătară din Dobrogea, putând reprezenta un factor polarizator şi un exponent al culturii şi tradiţiilor musulmane, dar şi un factor de afirmare pentru oraş. 

Absolvenţi ai Seminarului musulman din Medgidia care au făcut carieră în domeniul religios sau în alte domenii:
 
1904: Omer Tair
1905: Isleam Ali Cocoi
1906: Etem Curt Mola
1911: Abdula Gemil Isleam; Sadâc Hagi Baccâ, şef de promoţie cu media 7,66, Osman Ziadin Muterem     
1912: Ablachim Selim Ismail (media 7,94)
1913-1914: Feuzi I. Ismail, Iaia S. Hasan, Cudus H. Suna
1914-1915: Ibraim Musa H. Calil, Abdula Septar Efendi     
1915-1916: Chiazim Molaşi Gazi, Ismail Abdur Reşid , Nuri Resiul
1920: Achif Muratşa Apaz
1921: Raif Seit Bechir, Enan Curt Mola, Seit Omer Abdulamit
1922: Mustafa Cult Amet, Recep B. Ibrahim, Amdi Haci Ali
1923: Şucri Ali Haci Mustafa, Cadîr Ali, Memet Amet Apaz
1924: Ismail Ibraim Cadîr, Salim Geafer Mujdaba
1925: Abdulachim Izet Cadâr, Anis Abduraman, Cheazim Seit Isleam, Iacub Haci Mehmet, Ionus Abdureşit, Muselem Iusuf Reşid, Necip Haci Fazâl - luptător pentru drepturile comunităţii tătare
1926: Aiedin Curti Cadâr, Chemal Abdulachim, Emin Omer
1927: Aziz Medgid Devlet, Chiazim Seit Isleam, Edip Duagi, Hasan Sadâc
1928: Abib Omer, Hahmet Ali, Alim Gemil, Chiazim Seid Amed, Husein Mujdaba, Ismail Selişah, Latif Osman

1929: Ali Hatib Memet, Amedie Bilal, Feizula Gafar, Geafer Iusuf, Mubin Abdureşid, Sadâc Duagi (şef de promoţie cu media 8,77)

1929-1930: Abdulamit Izet, Abduraim Suleiman, Ali Şefchet Ali, Ferat H. Ali, Hasan Zecheria, Mustafa Rahim, Negimedin H. Emirbec (şef de promoţie cu media 7,87)
1930-1931: Aşim Isleam, Aziz Abdula, Agi Kerim Mustafa, Cairula Boşnac, Enver H. Asan, Fetisleam Murat, Ismail H. Ahmed (şef de promoţie cu media 8,37)
1931-1932: Şaip Veli Abdula - imam, poet şi patriot tătar
1932-1933: Ali Seit Memet, Edip M. Ali, Murat H. Husein, Reşat Z. Galip, Sait M. Memet
1933-1934: Ali O. Becmambet, Amdi Omer, Eşref Omurzac, Ferat Faic, Ibrahim Suliman, Idaet Geafer, Izet Ismail
1934-1935: Abdula Izet, Cadri I. Muratcea, Esan Iusein V. Ali, Iusni Beitula
1935-1936: Abdurefi Abdula, Anis Fetisleam Aziz, Ecrem Mahmut, Ecrem Rustem, Ilias Mârzali, Feizula R. Abdula
1936-1937: Ali Kemal Septar, Amet M. Beitula, Agi Neazi Osman, Eşref Z. Omurzac, Gevdet H. Marem
1937-1938: Ali Riza, Becmambst Iusuf, Chiazim Nuri, Geahid S. Bectemir
1938-1939:Cadâr Enan, Ibrahim Ibadula, Ibrahim Geafer, Nusret A. Calvet, Becmambet Iusuf, Nazim Suliman
1939-1940: Ali Apti, Amdi Ali, Gemal Latif , Ghemal I. Velula
1941-1942: Amdi Suleiman, Facredin Suleiman, Gelaledin Omer, Gevdet Feraim, Halil Naim, Tahsin G. Ali, Kemal Haşim (Karpat) - istoric, politolog, sociolog de renume mondial
1942-1943: Abdureuf M. Gafar, Asan Veli, Seit Mambet Menasan
1943-1944: Ecrem Menlibai, Nagi H. Geafer, Reşat Zecheria, Zia N. Resul
1944-1945: Bortemir Boramet, Chemal M. Husein, Gemal I. Seidamet, Mustafa Ali Memet - istoric de renume
1945-1946: Amet Z. Selim, Chemaledin Z. Menacai, Fetim Alim, Gevat Z. Ziadin, Irfan H. Halil, Nejmedin H. Alim
1946-1947: Chenan I. Denisleam, Iaşar M. Mujdaba, Nihat Abduraman, Nuredin M. Memet, Refic I. Apas, Sedat I. Mustafa
1947-1948: Abdulcherim M. Gafar, Adil R. Ali, Amdi N. Asan, Asan Z. Abduraim, Aziz I. Iunus, Cairedin G. Nurla, Cherim V. Abdula, Ecrem I. Memedali
1948-1949: Abib A. Anefi, Amet N. Husein, Amit A. Abdulgelil, Enver A. Resul, Ergiument Z. Amet, Geavit O. Abdulamit, Gemal I. Boşneac, Ismet I. Apas     
1949-1950: Behici O. Bectaş, Feuzi R. Latif, Murat V. Agali, Sadetin A. Calil
1951-1952: absolvenţi: Acca A. Cherim, Ibrahim I. Ablachim, Sabri Omer, Salim S. Curseit, Şucuri I. Kemal
1952-1953: Feuzi Abdula Amet, Suat R. Bormambet , Vahit Omer, Lutfi A. Veli
1953-1954: Agimurat I. Baubec, Fichiredin R. Mologani, Ismet A. Cherim
1954-1955: Amdi C. Ziadin, Ali I. Ibram, Omursen T. Curtlacai, Rachim S. Docuz
1955-1956: Gevat A. Chiusep, Lutfi I. Ibram, Memdu N. Asan, Muslim P. Beghim, Sedat I. Omer, Romi S. Soium, Turhan Cairedin
1956-1957: Amdi Cheşpedin, Boroganai Ai, Bedri Nurla, Calil Ziadin, Gelil Ablachim, Ismet Halil
1957-1958: Adnan Izet, Enver Anefi, Edip Omer, Faruc Memet, Ferodin Omer, Nursel Refic, Nejmedin Omer, Negeatin Cherim, Nuredin Idris, Sami Geafer
1958-1959 Adnan S. Aidar, Borselim Mahmut, Burhanedin Mologani, Etem A. Bolat, Iemet N. Mambet
1959-1960: Amdi Nuredin, Aziz Osman, Erol Agali, Ismet S. Amet, Ichimet S. Emin, Rasim Bozoracai, Suat N. Ablachim
1960-1961: Ceavit E. Ali, Izet I. Omer, Muzafer I. Omer, Neuzat N. Osman, Servet S. Afuz
1961-1962: Aziz O. Asan, Gemal S. Gafar, Iucsel C. Mehmedula, Moarem Resul
1963-1964: Facredin Z. Memet, Gemal S. Elmi, Salim Ibram, Tasin A. Coşali, Sabri Mehmedula
1966-1967: Bagiş Şanghirai, Oinus E. Oschim, Talip Revan
 
Dintre absolvenţii Seminarului, unii au ocupat importante demnităţi, precum: Izet Baubec - preşedinte al Tribunalului mahomedan Constanţa, Izet T. Caia - preşedinte al Tribunalului mahomedan Caliacra, Osman Bectaş - preşedinte al Tribunalului mahomedan Durostor, Cadâr Bectemir - muftiu de Caliacra; Isleam Ali - confesor militar (promoţia 1905), Sabri Remzi - profesor al Seminarului musulman (promoţia 1906), Etem Curt Mola - muftiu de Tulcea şi Muftiu General (promoţia 1906), Seit Veli Reşid - muftiu de Constanţa (promoţia 1910), Sadâc Bolat Septar - muftiu de Constanţa (promoţia 1911), Halil Cadâr - muftiu de Constanţa şi al judeţelor Durostor şi Silistra (promoţia 1915), Resul Nuri - muftiu de Constanţa (promoţia 1916), Şaip H. Abduraman - muftiu de Constanţa (promoţia 1916), Mustafa Curt Amet - muftiu de Constanţa (promoţia 1922), Iacub Hagi Mehmet - muftiu de Constanţa (promoţia 1925), Husein Mujdaba - muftiu de Tulcea (promoţia 1925), Sadâc Ibram - muftiu de Constanţa (promoţia 1929).

Despre Adrian Ilie 

Licenţiat şi masterat în istorie -Universitatea „ Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie;
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti;
Director adjunct Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia;
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa);
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea; 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management; 
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN;
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie/Istoria minorităţii turce în România);
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia. 
 
Citeşte şi: 
 
#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (I) - galerie foto
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul ţării noastre“

#citeşteDobrogea „Toți locuitorii din Cadrilater au devenit cetățeni români“ (document)

Ti-a placut articolul?

Comentarii