Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
11:23 22 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

#sărbătoreşteDobrogea Ion Simionescu - „Pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul ţării noastre“

ro

25 Oct, 2017 00:00 959 Marime text
„[…] Păşind prin Dobrogea, ori unde, la nord mai mult decât la sud, te cuprinde un sentiment de melancolie, de linişte supremă, nu însă melancolia distrugătoare, apăsătoare, ci blândă, revelatoare, asemenea celei pe care o simţi intrând într’un cimitir cu mormintele numai flori. În Dobrogea, nu poţi spune că te simţi doborât de măreţia naturii, nici ridicat ca pe aripi, ca atunci când ai fi pe înălţimile Carpaţilor, ci te învăluie o linişte asemenea cu aceea, pe care ni-o descrie Carlyle: «Parcă auzi şi oile cum pasc!» În acelaşi timp este şi o recreare sufletească adusă de zările largi întinse, inundate de lumină fosforescentă uneori, ce naşte o captivare a sufletului, până la eterizare.
 
Din acest punct de vedere, pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul ţării noastre. Nu vei simţi nicăeri, ca aice, acea legănare în liniştea blândă, domolirea sufletească, adormirea a tot ce e aspru, ca pe vârfurile ori cărui dâmb dobrogean, urcat uşor, ca într’o plimbare lesnicioasă. Iată de ce pământul Dobrogei ar putea servi drept şcoală a turismului, drept pridvor în templul Naturii, pe cât de întremătoare pentru trup şi suflet, pe atât de nebăgată în seamă la noi.
 
Dacă pământul Dobrogei are un tipar propriu, nu înseamnă că e străin de restul pământului românesc. În realitate e puntea ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, din temelia ei, fiind plămădită o parte din şira Carpaţilor.
 
Am spus că în partea nordică a Dobrogei sunt munţii vechi, o năruitură dintr’un şirag care se întindea prin lungul Moldovei, până cine ştie unde în inima Europei. Din pietrele acestor munţi mărunţi şi fărâmiţaţi s’a clădit marginea lanţurilor carpatice. Pe valea Almaşului, pe lângă Piatra Neamţ se întâlnesc stânci făcute din materialul care apare în rana ţinută vie prin bătaia apelor Dunărei în ţărmul dobrogean la Pecenaga. Pământul Moldovei e zidit, în bună parte, din rămăşiţele munţilor dobrogeni, după cum săpându-se la Mărculeşti, s’a găsit că temelia Bărăganului, o formează partea scufundată din continuarea podişului dobrogean.
 
Dobrogea rămâne prin urmare din punct de vedere geologic parte integrantă din România, după cum e legată de restul ţării atât istoric cât şi etnic.“
 
(Ion Simionescu, Dobrogea: frumuseţi naturale, în Dobrogea românească, lucrare îngrijită de Elsa şi C. Dimiytriu-Serea, Editura Acţiunea românească, f.a., p.38-39)
 
Citeşte şi: 
 
ZIUA de Constanţa lansează, în curând, Îndreptarul de iubire
 
Zi după zi, până la Ziua Dobrogei, ZIUA de Constanţa va fi semnalul, apelul, conştiinţa care #sărbătoreşte Dobrogea

Ziua Dobrogei, 139 de ani. 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
 
Ziua Dobrogei

#citeşteDobrogea „Toți locuitorii din Cadrilater au devenit cetățeni români“ (document)

#scrieDobrogea Sistemul educaţional islamic. Seminarul musulman din Medgidia (II) - galerie foto

Ti-a placut articolul?

Comentarii