Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
21:34 22 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Legenda localităţii Mahmudia Iubirea dintre un turc şi o frumoasă româncă, o poveste veche de sute de ani

ro

12 Apr, 2014 00:00 11753 Marime text
Numele comunei Mahmudia (judeţul Tulcea), de pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, este legat de o sfâşietoare poveste de dragoste, petrecută în urmă cu sute de ani între un turc şi o româncă.
Astfel, localnicii povestesc că un tânăr turc, Mahmud, se iubea în secret cu o frumoasă româncă, pe nume Lia. Când idila lor a fost descoperită, părinţii, de religii diferite, s-au opus căsătoriei celor doi. Îndureraţi, tinerii au luat hotărârea să îşi pună capăt zilelor, alegând să îşi găsească sfârşitul în apele învolburate ale Dunării. De atunci, se spune că localnicii şi-au numit aşezarea Mahmudia, în memoria celor doi tineri şi a poveştii lor de iubire.

Dincolo de tradiţia orală, mai există o variantă a provenienţei denumirii comunei, iar aceasta este legată de sultanul Mahmud al II-lea. După războiul ruso-turc din 1828, localitatea căpătase o importanţă strategică deosebită, întrucât braţul Sfântu Gheorghe devenise o graniţă între cele două mari puteri ale lumii. Sultanul Mahmud al II-lea a adus în 1832 în localitate sute de familii de tătari, care, în cinstea binefăcătorului lor, au schimbat numele aşezării cunoscute până atunci sub numele de Moldovan. Mahmud a ridicat localitatea la rangul de oraş, care devenea astfel capitala unui întreg district ce număra în jur de 20.000 de locuitori. Din acel moment, aşezarea se numea Mahmudieh.

Chiar dacă uneori par exagerate, miturile sunt cele care dau savoare locurilor dobrogene. Astfel, o altă poveste ne spune că numele comunei a fost inspirat de momentul în care sultanul a intrat în localitate, fluturând în semn de salut şi de pace o ie românească. Copiii strânşi pe marginea drumului pentru a-l vedea pe oaspete au început atunci să strige cuvintele „Mahmud“ şi „ie“, unindu-le şi formând numele actual.
Sursa - „Legende din ținuturi dobrogene“, Eugenia Doina Gemală

Ti-a placut articolul?

Comentarii