De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
03:41 25 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Gheorghe Donţu „Politic vorbind, Ponta a ales soluţia cea mai bună pentru asigurarea guvernării de PSD“

ro

05 Nov, 2015 00:00 1378 Marime text
Depunerea mandatului de premier atrage după sine picarea Guvernului Ponta. Unii spun că gestul este unul de onoare, alţii că este tardiv. Indiferent care ar fi motivele şi efectele, cert este că, visul premierului de a-şi duce până la capăt mandatul de şef al Executivului, de altfel ultima funcţie pe care o mai deţinea, a fost spulberat. Mulţi anticipau faptul că Victor Ponta nu-şi va încheia misiunea primită în toamna anului 2012 prin votul masiv al populaţiei pentru ceea ce era la acea vreme USL, dar nu au identificat cauza.
 
Unii puneau plecarea sa din Palatul Victoria pe seama unor măsuri guvernamentale neconforme cu realitatea, alţii marjau pe schimbări de optică politică a celor ce susţin Guvernul. N-a fost nici una, nici alta.
Acum, majoritatea susţine că totul s-a petrecut sub presiunea manifestărilor de stradă. Însă, acestea nu ar fi avut loc dacă oameni aleşi în diverse funcţii sau numiţi politic şi-ar fi făcut treaba, aşa cum trebuia, iar viaţa a cel puţin 32 de români nu era curmată înainte de vreme.
Mai mult, dacă vicepremierul Oprea , primarul Cristian Victor Popescu Piedone - ambii membri UNPR - ar fi demisionat imediat după producerea evenimentelor tragice soldate cu morţi, românii nu s-ar mai fi revoltat şi n-ar mai fi ajuns în stradă să-şi strige indignarea.
Deoarece mulţi dintre parlamentari sunt conştienţi că nu vor reuşi să-şi prelungească mandatele, varianta organizării de alegeri anticipate nu are susţinători. Astfel, în scurt timp, vom avea un nou Executiv, unica necunoscută fiind numele succesorului lui Victor Ponta.

Declaraţiile lui Victor Ponta

În contextul prezentat, oare o „atitudine progresistă” a celor ce au invocat permanent „interesul naţional” să fi condus la „forţarea” demisiei premierului Ponta?! Dar ce mai contează? Vorba lui Ponta: „Începând cu ziua de astăzi (n.r. 4 noiembrie), îmi depun mandatul de prim-ministru şi implicit pe cel al Guvernului României“. „Am obligaţia să constat supărarea legitimă care există în cadrul societăţii şi dorinţa legitimă de a avea responsabilităţi mai mari decât patronii unei firme“, a afirmat premierul demisionar, subliniind că nu vrea să lase responsabilitatea „pe seama altora“. „Nu mă bat cu oamenii, cred că ar fi o mare greşeală şi am avea toţi de suferit“, a adăugat Ponta.
Până la formarea şi validarea unui nou Guvern, echipa Ponta va rămâne pe baricade, asigurând interimatul.

„O demisie de onoare“

Secretar executiv al organizaţiei judeţene PSD Constanţa şi vicepreşedinte al CJC, Cristinel Dragomir consideră gestul primului ministru drept o demisie de onoare „deşi nu era cazul, pentru că nu el este de vină“. „Nu va rezolva în niciun fel situaţia. Să organizezi un miting ca să-şi dea demisia premierul, nu înţeleg!? Personal, sunt nemulţumit că a demisionat, nu era el vinovat. A fost un premier extraordinar de bun pentru România. Dacă mâine se întâmplă altceva şi alţii demisionează, ce rezolvi? Asta nu e o soluţie, demisia nu rezolvă niciodată nimic, doar adânceşte o criză. Nu ştiu raţiunile care l-au determinat să demisioneze. Este o mizerie să te foloseşti de acest eveniment tragic ca să forţezi demisia lui Victor Ponta“, ne-a declarat Cristinel Dragomir.
Apelaţi telefonic, senatorii social-democraţi Nicolae Moga şi Alexandru Mazăre au evitat subiectul. Primul ne-a transmis că nu comentează, celălalt a preferat să nu răspundă.

Decebal Făgădău nu ştie!

În timp ce Dragnea anunţa demisia Cabinetului Ponta, preşedintele organizaţiei municipale PSD Constanţa, Decebal Făgădău, se află în biroul său din Primărie. Contactat telefonic, acesta a fost luat prin surprindere de veste, rămânând să formuleze un punct de vedere ceva mai târziu. „Nu ştiu! Sunt în birou şi am treabă. Nu am aflat nimic”, ne declara Făgădău.
În jurul orei 16.30, am revenit cu un telefon, însă liderul social-democrat nu a răspuns. În cazul în care va formula un punct de vedere, acesta va fi publicat.

Soluţia cea mai bună pentru PSD

La rândul său, Gheorghe Donțu, vicepreședinte PSD Constanța, a apreciat că Victor Ponta a acţionat politic în aşa fel încât să „asigure guvernarea de către PSD“. „Ponta ştie ce a făcut. Clar, respectă voinţa oamenilor când aceştia îi cer demisia. Asta trebuie să fie relaţia politicienilor cu cei cărora le cer votul. Politic vorbind, Ponta a ales soluţia cea mai bună pentru asigurarea guvernării de către PSD”, a declarat proaspătul vicepreşedinte al PSD Constanţa.

„Nu poţi face abstracţie de voinţa oamenilor”

Aşa consideră senatorul UNPR Marian Vasiliev, susţinător al coaliţiei de guvernare. „Când 30.000 de oameni cer ceva în stradă, nu poţi fi tu împotriva curentului. Ce s-a întâmplat aseară, în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, trebuie respectat. Nu poţi face abstracţie sau să vii cu lozinci de genul «este o manipulare»”, a afirmat senatorul progresist. În opinia lui Vasiliev, este nevoie „de un alt Guvern, cât mai rapid. Alegerile anticipate nu ştiu dacă sunt o soluţie, având în vedere starea de tensiune şi conflict din societatea românească, întreţinută, în principal, de clasa politică. Eu mă pot plia pe orice situaţie. Totuşi, cred că este nevoie de un alt Executiv”, a adăugat parlamentarul UNPR. Cât priveşte varianta ca în viitorul Cabinet să regăsim membrii UNPR, Marian Vasiliev nu exclude posibilitatea.

„Gest de normalitate“

Rămânem tot în sfera coaliţiei guvernamentale care a susţinut Cabinetul Ponta şi aflăm de la preşedintele ALDE Constanţa, senatorul Mircea Banias, că demisia premierului reprezintă un gest de normalitate. „Nu poţi să nu ţii cont de voinţa oamenilor. Era un gest de normalitate care va detensiona situaţia şi va da şansa unui nou început”, ne-a declarant Banias. Cât priveşte viitorul, senatorul ALDE nu era prea elucidat, decizia fiind în mâinile preşedintelui Klaus Iohannis. Nici în privinţa atitudinii pe care parlamentarii ALDE o vor adopta faţă de viitorul Executiv nu a fost prea clar. „Ulterior (n.r. după ce şeful statului va desemna un premier), grupul ALDE va hotărî dacă va susţine viitorul Guvern… O variantă ar fi şi alegerile anticipate, o variantă foarte posibilă şi care trebuie luată în calcul“, a opinat senatorul Mircea Banias.

„Victoria celor ce vor altceva!”

Aşa a catalogat gestul premierului de a demisiona copreşedintele PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir. „E o demisie care vrea să dezamorseze manifestările din stradă. Este binevenită şi acum, în ceasul al 13-lea. Era nevoie să moară oameni pentru a face acest gest? E trist ce se întâmplă, este o lecţie pentru mulţi şi o confirmare că România mai are multe de făcut şi de recuperat. Gestul premierului Ponta vine din teamă. Este tardiv şi confirmă că nu se mai putea face ceva. La fel a procedat şi în noiembrie 2014, când a pierdut prezidenţialele. Acum a pierdut şi funcţia de premier. Probabil, l-au îngrozit manifestările din Bucureşti şi din ţară, care nu cred că se vor opri. Este o victorie a celor care îşi doresc altceva în şi pentru România, o altă clasă politică, nu împotriva lui Ponta sau a Guvernului", a declarat liderul PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir.

Constituţia dixit

Constituția României prevede că şeful statului are atribuția de a desemna un premier interimar după demisia celui aflat în funcţie. Potrivit articolului 110 al Constituției, Guvernul al cărui mandat a încetat prim demisia prim-ministrului „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern“.
Această prevedere este completată prin Legea 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Astfel, în cazul unei demisii a premierului, potrivit articolului 9, „președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern“. În aceste condiții, atribuțiile prim-ministrului interimar vor fi restrânse.

Conform articolului 106 al Constituției României, „funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege“.

La articolul 107, alineatul (3), se prevede că „'dacă primul ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern“. Conform legii fundamentale, aceste prevederi „se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile“, se precizează la aliniatul (4) al aceluiași articol.

Totodată, articolul 110, referitor la încetarea mandatului, prevede la alineatul (2) că Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.

Următoarele două alineate din același articol arată că în situațiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103, iar Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Constituția României prevede, la articolul 103, alineatul (1), că pentru învestitura unui guvern „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“.

La același articol se stipulează: „Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului“. Alineatul 3 precizează că „Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor“.

Ti-a placut articolul?

Comentarii