Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
05:02 18 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Valeriu Cheluţă-Georgescu (galerie foto)

ro

06 Nov, 2017 00:00 862 Marime text

L-am cunoscut în lungile noastre peripluri jurnalistice la începutul anilor '90. Scormonitor în istoria Callatisului. Pe şantiere, aşteptând cu nerăbdarea copilului mare să iasă din pământ încă vreo ofrandă a istoriei. Ne bucuram împreună de fiecare descoperire şi o consemnam cu vervă în coloanele unui ziar local. Împreună cu fotoreporterul, coboram cu directorul în scobitura pământului răscolit cu mâinile, să putem fi primii. Să ducem ştirea caldă în redacţie, apoi, la cititori. Toţi aşteptau cu sufletul la gură noutăţi de pe şantierele arheologice ale Callatisului. Deschise la tot pasul.
 
Era directorul Muzeului de arheologie Callatis. Dormea în spaţiul muzeului, împărţea cu instituţia viaţa personală. Să poată fi mai aproape de esenţa muncii lui.
 
Se născuse să fie arheolog. Capricorn, 3 ianuarie 1944, Galaţi. Dar Valeriu Georgescu a urmat şcoala primară la Isaccea, judeţul Tulcea. Pasiunea pentru istorie s-a născut, cu siguranţă, acolo, la Isaccea, pe teritoriul unei mari cetăţi antice, Noviodunum, unde - elev fiind - a şi participat la săpăturile efectuate de profesorii Ion Barnea şi Expectatus Bujor. În timpul studiilor liceale de la Constanţa a fost remarcat de profesorul Adrian Rădulescu, care l-a luat la săpăturile arheologice din Constanţa. Avea doar 16 ani. Repeta povestea unui înaintaş al său, tot la Galaţi născut, pe care l-a şi avut mentor: Vasile Canarache. Astfel a avut şansa să participe la cele mai importante descoperiri arheologice din Constanţa: Bazilica Mare, apoi Bazilica cu Criptă din curtea Liceului nr. 2, la Edificiul Roman cu Mozaic şi la Tezaurul de Statui.
 
Atât în timpul şcolii, cât şi pe perioada vacanţelor, locuia la mansarda Muzeului de Arheologie Constanţa, făcând ghidaje în muzeu şi la Edificiul Roman cu Mozaic, participând la săpăturile efectuate în necropolă de Vasile Barbu, iar când mai avea timp, lucra cu restauratorii, înregistrând o cantitate semnificativă de ceramică fragmentară.
 
Urmează cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Din 1965 face săpături la Capidava, cu marele istoric Radu Florescu. În 1976 a fost admis la doctorat de către academicianul Emil Condurache, cu tema „Urbanistica romano-bizantină în sec. IV-VI în aria vest-pontică“. După moartea profesorului, a fost transferat la Iaşi, la profesorul Dan Teodoru, unde a susţinut teza în istorie veche şi arheologie.
 
Din 1 februarie 1990, cu ajutorul profesorului Adrian Rădulescu, devenit prefect al judeţului, s-a înfiinţat Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia. Și Valeriu Georgescu este numit director.
 
Noua instituţie îşi dobândeşte personalitatea juridică şi începe o politică de dezvoltare prin forţe proprii, amplificând acţiunile de cercetare şi conservare arheologică şi reuşind în scurt timp să se impună printre instituţiile de profil din ţară. Subordonat la început Consiliului Judeţean, acesta finanţează generos cercetarea arheologică şi restaurarea de monumente, reparaţiile curente şi capitale şi susţine manifestările internaţionale legate de specificul instituţiei. Puţin mai târziu, tot cu fonduri de la Consiliul Judeţean, noul director reuşeşte să recreeze spaţiile expoziţionale, să ambienteze sălile şi să valorifice turistic patrimoniul existent. Realizează două hărţi la scara 1/500, care semnalau toate zonele incluse în rezervaţia arheologică, areale deja consemnate în nomenclatorul general al monumentelor, întocmit de Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Arheologice. Prima hartă prezenta cetatea romano-bizantină din sec. Vl p.Chr., cea de-a doua, perimetrul cetăţii elenistice, înconjurată, în sec. lV a.Chr., de un zid de incintă care cuprindea 80 de hectare.
 
Ceea ce s-a realizat în anii aceia a purtat numele „modelul Callatis“. O dezvoltare fără precedent a unei instituţii culturale, care a valorificat exemplar patrimoniul inestimabil al zonei.
 
În 1991 se reia în România, la Mangalia, cercetarea subacvatică cu caracter arheologic. Partea din Cetatea Callatis aflată în apele Mării Negre, incluzând şi zidul de incintă, trebuia cunoscută şi studiată. Un contract între Muzeul de Arheologie „Callatis“ şi Cooperativa „Metanauco“ din Padova – Italia, pe durata mai multor campanii de cercetare pe parcursul a şase ani, a înregistrat o serie de succese. Prezent la Mangalia, profesorul Rosa Alain, un bun cunoscător al arheologiei greceşti şi romane, a reuşit să identifice, pentru început, traseul zidului de incintă. Doi salariaţi ai muzeului mangalian, Panait Robert şi Ivan Demit, sunt trimişi la specializare în Italia, conform aceluiaşi contract încheiat. Un consiliu ştiinţific pentru coordonarea întregii activităţi a fost compus din Adrian Rădulescu, Gavrilă Simion şi Walter Signorelli, preşedintele Cooperativei „Metanautica“, şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii din Italia.
 
Se fac înregistrări topografice, filmări şi fotografii, desene, iar anul următor se va cartografia întreaga arie. În entuziasmul cu care s-a lucrat şi sub puternica impresie a dovezilor arheologice, s-a crezut că la sfârşitul perioadei şi al contractului se va putea vizita şi partea de cetate aflată sub apă, integrată circuitului turistic. Iluzii pierdute în anii următori.
 
Se punea problema creării unei şcoli româneşti de cercetare subacvatică. Este drept, cercetările continuă în anii următori, descoperindu-se zidul de incintă aflat sub apă la 350 m de la ţărmul actual, zid datat în sec. IV a.Hr. În felul acesta, a fost reprodusă imaginea suprafeţei cu incintă a Callatidei din sec. IV a.Hr., care avea peste 120 ha.
 
În colaborare cu Institutul Român Naţional de Tracologie, Mangalia a fost inclusă în circuitul naţional al valorilor ştiinţifice prin înfiinţarea Comisiei Internaţionale pentru Promovarea Studiilor Indo-Europene şi Trace. În urma acestor sesiuni, s-a editat „Buletinul de Tracologie“ şi s-au perpetuat întâlniri cu cercetători din România, Bulgaria, Rusia, Germania, Olanda.
 
În 1996, la Mangalia, s-au desfăşurat lucrările Congresului Mondial de Tracologie, cu o participare elitistă - 350 de specialişti din întreaga lume. Lucrările congresului au fost editate în două volume. Bun amfitrion, Valeriu Georgescu. Răsunetul manifestării i-a adus numeroase invitaţii la evenimente internaţionale. A participat la toate Congresele Limesului începând cu 1979, la Stirling, în Scoţia, unde a prezentat cercetările arheologice de pe limesul dunărean de la Capidava. A participat la Congresul Internaţional de la Lyon, a ţinut conferinţe la Paris, la Școala Normală şi Sorbona I, precum şi la Padova.
 
A semnat peste 80 de articole publicate în ţară şi străinătate, dar şi o monografie apărută cu ocazia sărbătoririi a 2.500 de ani de la înfiinţarea coloniei Callatis. A decedat la 20 decembrie 2002, în Mangalia.

Despre Aurelia Lăpuşan

Aurelia Lăpuşan, poetă, prozatoare, publicistă, cadru universitar. Născută la 24 iulie 1948 în Constanţa. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română - Universitatea Bucureşti. Cursuri postuniversitare de jurnalistică. Doctorat în teoria şi estetica teatrului. Activitate jurnalistică, universitară şi bibliografică. Este autoarea a numeroase volume de poezii, proză, din lista sa de lucrări publicate făcând parte şi 14 monografii dedicate Dobrogei, cele mai multe scrise în coautorat cu Ştefan Lăpuşan.
 
Citeşte şi:
 
Personalităţi din Constanţa

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Dumitru Galavu (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii