Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
07:54 21 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Ion Jalea (galerie foto)

ro

14 Aug, 2017 00:00 726 Marime text
„Pentru mine, Dobrogea rămâne tărâmul cel mai minunat din câte am văzut în viața mea. Aici m-am simțit întotdeauna fericit și ori de câte ori trec Dunărea și azi mi se pare că fac drumul întors către o țară de basm. Dobrogea este un tărâm al perspectivelor lungi, al orizontului larg deschis. Aici, artistul poate cu adevărat învăța și cunoaște libertatea creației și semnificația dimensiunilor“ (Cruceru, Florica, „Artiști dobrogeni“, Editura Muntenia, Constanța, 2005, p. 130). Cuvintele aparțin unui mare artist plastic român, eroul de la Mărășești, sculptorul Ion Jalea.
 
Cu certitudine, a avut o mare, devoratoare pasiune pentru artă. Cu certitudine, a fost un om puternic, deși fragil fizic, cu o dragoste nemărginită pentru frumos, pentru neam și țară, pentru istoria ei plină de modele.
 
S-a născut în comuna Casimcea, județul Tulcea, la 19 mai 1887, din părinți veniți din Ardeal. La vârsta de șase ani, familia Jalea se mută mai aproape de mare, la Ciocârlia de Jos. În 1894, Primăria Constanța organiza concurs pentru obținerea a două burse la Școala de Arte și Meserii din București. Era prima dată când primăriile creau asemenea burse pentru absolvenții cursului primar din județul Constanța, după cum scria în procesul-verbal din 16 august 1894, sub semnătura primarului Mihail Koiciu.
 
Concursul de burse era organizat pe întreaga țară de Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, la școlile de arte și meserii din Iași și București. Candidații trebuiau să fie români, să aibă vârsta de la 13 la 16 ani, să fie „de constituție robustă și sănătoasă“. Cursurile școlii erau de patru ani și absolvenții, datori a trece în atelierele de aplicațiune anexate școlii pentru a practica meseriile lor în timp de doi ani, executând în calitate de lucrători cu ziua sau cu bucata diferite lucrări din specialitatea lor (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, dosar 41/1894, fila 2).
 
Astfel ajunge Ion Jalea bursier al Dobrogei pentru Școala de Arte și Meserii din București și urmează, timp de patru ani, la atelierul de artă decorativă, cu Annibale Spoldi. Devine pedagog și suplinitor la catedra de desen a școlii, apoi își urmează extraordinara carieră artistică (Cruceru, Florica, op.cit., 2005, p. 239).
 
În anul 1909 intră ca student la Școala de Arte Frumoase, unde își câștigă existența desenând afișe publicitare. Tot în această perioadă a publicat în revista pentru copii „Fluierașul“. Prima sa expoziție personală se deschide în luna mai a anului 1915. În același an „pleacă la Paris pe ruta Austria - Elveția - Franța“. Din anul 1916 urmează cursurile Academiei Julian și lucrează alături de Henri Coandă la atelierul lui Auguste Rodin, mai târziu frecventează și atelierul lui Emile Antoine Bourdelle.
 
La intrarea României în război se întoarce în țară, iar în 1917, la insistențele sale, este trimis pe front. La data de 17 august este grav rănit, este evacuat mai întâi la Galați, apoi la Iași, unde îi este salvat piciorul stâng, dar nu și brațul stâng. I se conferă „Coroana României“ cu Spade în gradul de Cavaler cu panglica de „Virtute Militară“ și “Crucea de război franceză“, care îi este înmânată de generalul Henri Mathias Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze“ (Cruceru, Florica, „Artiști dobrogeni“, Editura Cronica, Iași, 2005, p. 240).
 
Alla Jalea, fiica sa, își amintea că pe eroul-artist Regina Maria l-a ajutat pe front, iar când a fost rănit, a căzut în partea franceză, bucurându-se de atenția combatanților.
 
În 1923 s-a dezvelit la Dieuze, în Franța, „Monumentul soldaților români“, foști prizonieri în regiunea Saar, realizat de Jalea. Era omagiul adus celor 687 de ostași români căzuți pe pământul Alsaciei și Lorenei, în Primul Război Mondial, ca prizonieri de război. Cimitirul a fost inaugurat în prezenta Reginei Maria, ale cărei cuvinte în limba franceză sunt înscrise pe placa comemorativă de pe monument: „Soldați români, departe de patria voastră pentru care v-ați sacrificat, odihniți-vă în pace, sub o aureolă de glorie, în acest pământ ce nu vă este străin“.
 
Patru ani mai târziu, s-a dezvelit, la Viena, „Monumentul ostașilor români“, creat de sculptorul român, iar în 1930, alături de Medrea, realizează reliefurile figurale de la Mausoleul de la Mărășești.
 
La 29 noiembrie 1936 a fost marcată împlinirea a patru decenii de existență a Liceului „Mircea cel Bătrân“, o sărbătoare a întregului oraș. Cu acest prilej, s-a dezvelit o placă comemorativă de bronz, executată de către sculptorul Ion Jalea, fost elev al liceului. Placa îl reprezintă pe arhanghelul Mihail, iar de o parte și de alta sunt gravate cu litere de aur numele eroilor mirciști.
 
Este ales membru al societății „Ateneul Român“ în 1933 și tot atunci începe lucrul pentru statuia Carmen Sylva. În 1936 are loc dezvelirea Monumentului Infanteriei și Ion Jalea este decorat cu Ordinul „Coroana României“ în grad de Comandor. La Expoziția Internațională de la Paris, din 1937, expune monumentul „România și provinciile sale“ și obține unul dintre Marile Premii.
 
Unul dintre cele mai frumoase ansambluri statuare ale artistului dobrogean este statuia Carmen Sylva - Regina Elisabeta. Lucrarea monumentală a fost realizată cu banii provenind din colectă publică, la inițiativa unui comitet cetățenesc, „Pro Carmen Sylva“, inaugurarea făcându-se la 15 august 1937. Ea întruchipează statuia reginei, ca o coloană înaltă de aproximativ trei metri, alături aflându-se grupul statuar „Femeia cu harpa“.
 
Timp de jumătate de secol, statuia a stat ascunsă în depozitele Muzeului de Artă și este meritul celor care au slujit această instituție culturală de a putea păstra în bune condiții și discreție o asemenea valoare cu caracter național. Încă din 1990, ieșind la lumină uitata operă de artă, s-a propus și s-a aprobat repunerea pe soclu. Abia în anul 2013 acest deziderat s-a putut realiza.
 
În 1938, Jalea este ales președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și Senator Regal pentru Arte. Participă la Expoziția Internațională de la New York din 1939, cu lucrări precum: „Povestea neamului“, „Tors“, „Dansatoare“ și statuia alegorică „România“. În 1941, este numit director al Artelor în Ministerul Culturii Naționale.
 
În 1948 este ales membru corespondent al Academiei R.P.R., în 1956 primește titlul de Maestru emerit al artei, iar în 1957 este ales președinte al Uniunii Artiștilor Plastici. De asemenea, în 1961, este montat, pe faleza Cazinoului din Constantă, „Arcașul“, varianta în piatră. În 1966, Jalea face o donație semnificativă orașului Constanța: 110 lucrări de sculptură și 17 de grafică. Pe baza lor se constituie Muzeul de Sculptură „Ion Jalea“.
 
În următorii ani realizează sculpturi precum: „Mircea cel Bătrân“, „Nud“, „Oedip“, „Decebal“, Monumentul „Unirii“, „Dragoș Vodă și zimbrul“ și „Mama cu copil“. În 1972, la 1 decembrie, este dezvelita statuia „Mircea cel Bătrân“ la Tulcea, iar în 1973 face o donație către comuna natală și participă la Expoziția de artă românească de la Roma. Pe 24 ianuarie 1976 dezvelește la Focșani Monumentul „Unirii“, iar la 1 martie, la Deva, Monumentul „Decebal“. În 1979, la Câmpulung Moldovenesc, are loc inaugurarea Monumentului „Dragoș Vodă și Zimbrul“.
 
În total, a semnat peste 300 de lucrări de sculptură, prezentate în mare parte în expoziții din Franța, Spania, Austria, Germania, SUA, Polonia, Rusia, Veneția.
 
După două zile de la împlinirea vârstei de 96 de ani, apar semnele unei boli grave, iar în dimineața zilei de 7 noiembrie 1983, Ion Jalea se stinge din viață.
 
Reputatul critic de artă Florica Cruceru, care i-a rezervat spații largi în lucrările sale, povestește: „Jalea era fizic un om fragil, delicat, aș putea spune, subțire, nu foarte înalt, avea o eleganță a gestului deosebită și avea o liniște interioară olimpiană, o bunătate față de semeni fără de măsură. Se știe că el, în Primul Război Mondial, și-a pierdut mâna. Jalea povestește într-un interviu, relatând întâmplarea de pe front care i-a ciuntit trupul: «M-am gândit dacă acolo, pe front, s-a născut un erou sau a murit un sfânt». A vrut pentru Constanța să facă un monument care s-a chemat «Caii Soarelui» și schița pentru acest monument se află încă în ghips, în muzeul din Constanța. Muzeul «Jalea» a apărut în 1968, am lucrat la organizarea lui împreună cu nepotul lui Ion Jalea, Mihai Oroveanu. Ei s-au ocupat să restaureze micile sculpturi care erau din ghips și să le patineze, eu m-am ocupat să fac rost de la o instituție de la București care era specializată în mobilier de muzee, să fac tot ce trebuie pentru muzeu și eram permanent cu ei. Împreună am aranjat muzeul, în primăvara lui 1968 era gata“.
 
„Pe noi, creșterea orașului și regiunii Constanța ne interesează ca artiști plastici. Eu vorbesc și ca unul care sunt dobrogean, care am copilărit aici, pe dealurile acestea, am dus plugul pe brazdă, am semănat cu traista de gât sute de hectare de porumb“, declara artistul cu modestie.
 
Așa se face că, în 1969, acad. Ion Jalea, președintele de onoare al UAP, artist al poporului, împreună cu cei mai importanți membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, printre care Brăduț Covaliu, Ion Irimescu, Virgil Almășan, Ovidiu Maitec, Ion Pacea, Constantin Lucaci, își propun să aducă pe litoral lucrări reprezentative care să ambienteze noile stațiuni. Sute de statui, fresce, compoziții ceramice au împânzit astfel Mamaia, Constanța, Mangalia și noile stațiuni ale sudului litoralului. Din păcate, astăzi, multe stau degradate sau, cel mai rău, au dispărut.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii