Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:37 21 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Evocări. 12 iulie 1931 - 12 iulie 2016 La mormântul lui I.N. Roman (galerie foto)

ro

12 Jul, 2016 00:00 2560 Marime text

 
Astăzi se împlinesc 85 de ani de la moartea lui I.N. Roman, patriarhul culturii dobrogene, publicistul militant și avocatul de vocație, apărătorul cauzei Dobrogei. I s-a spus încă din timpul vieţii „ilustrul”, iar Nicolae Iorga, într-o conferinţă susţinută în 1927, la Constanţa, l-a numit „patriarhul Dobrogei”, în semn de recunoaştere a meritelor sale de autentic fiu al acesteia.
 
În același timp, avem în această lună prilejul unei duble evocări omagiale, împlinindu-se, la 20 iulie, 150 de ani de la nașterea acestuia. De altfel, Biblioteca Județeană care-i poartă cu onoare numele are pregătit pentru luna septembrie un program complex de manifestări dedicate personalității lui I.N. Roman.
 
S-a scris mult despre I.N. Roman, i s-au dedicat cărți, lucrări de doctorat, cercetări interdisciplinare. La Constanţa, a fost consilier comunal, apoi judeţean, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, al corpului de avocaţi, preşedintele comitetului „Pro Eminescu”, primar al Constanţei, deputat, senator, preşedintele organizaţiei liberale locale. Deviza lui: Dobrogea dobrogenilor!
 
În 1918, când în preliminariile păcii de la Buftea Dobrogea trebuia să fie dată de către Puterile centrale Bulgariei, I.N. Roman a solicitat răspicat guvernului Marghiloman să aibă o atitudine naționalistă, el însuşi fiind promotorul unei mișcări patriotice și trezind interesul opiniei publice europene asupra Dobrogei. Ministrul I.C. Brătianu avea să spună mai târziu: „În vremuri de răstrişte ne-am verificat sentimentele faţă de ţara aceasta. Nu vom uita niciodată fapta dumitale, domnule Roman, Dobrogea îţi va fi de-a pururi recunoscătoare.”
 
Timp de 32 de ani, I.N. Roman a luat parte la toate marile acţiuni iniţiate de Dobrogea, fiind un ferment al culturii pe acest străvechi pământ românesc, preocupat de emanciparea socială şi culturală a românilor dobrogeni. Contribuţia lui a fost hotărâtoare în mai toate domeniile vieţii publice locale. Multe alte aspecte din viața și activitatea sa ies la iveală prin strădania familiei, a prietenilor, a cercetătorilor.
 
Ne-am propus, pentru cititorii noștri, să refacem memoria acelui 12 iulie 1931 din însemnările fiului său, Horia Roman, păstrate în lucrarea intitulată „Cenușa visărilor noastre...”, apărută la Roma, în 1969.


1940, mormântul lui I.N. Roman
 
„La 12 iulie 1931, într-o minunată dimineață de vară dobrogeană, tata se despărțea de noi, de Constanța, «la marginea mării», răpus de un fulgerător atac de inimă. Pierdeam pe camaradul meu de jocuri din copilărie, pierdeam pe cel mai tânăr, mai drag și mai înțelegător prieten.”
 
A doua zi, în „Neamul Românesc”, Nicolae Iorga scria, între altele: „Bunul I.N. Roman s’a stins subit la Constanţa. (...) Acuma patruzeci şi ceva de ani un tânăr ardelean câştigase multe prietenii prin frumuseţea sa de săliştean cu ochii negri şi barba deasă, prin meşteşugul versurilor însufleţite de spiritul eminescian şi prin voiciunea condeiului său de ziarist... Roman, al cărui cilindru era cunoscut de toată lumea...” („Neamul Românesc”, anul VIII, nr. 15).
 
„Cu plecarea lui dispărea, pentru totdeauna, lumea plină de flori și de soare, lumea fără griji din casa noastră dela Constanța.
 
12 iulie 1931: ziua primei mele grave întâlniri cu viața. Plângeam cu toții, în afară de mama, care, dreaptă și frumoasă în rochia de doliu, răspundea cu gentilețe tuturor celor ce-i făceau condoleanțe. N-a scos nici o lacrimă. În realitate suferea mai mult decât noi toți...”


Înmormântarea lui I.N. Roman
 
Moartea publicistului în plină putere creatoare i-a luat prin surprindere pe toţi cei care l-au cunoscut, pe oficiali, colegi, cetăţenii urbei. În iulie 1931, un necrolog în revista Tomis a eparhiei de Constanţa („La înmormântarea lui Ion Roman”, Tomis, Vlll, f.n., iulie 1931, p. 210-211): „Stăm lângă trupul său rece şi-l privim plini de evlavie şi cu pioase sentimente de veneraţie, ca în faţa unui monument istoric, la care au avut loc evenimente mari, aducem un cult omului superior care a fost Ioan Roman, preamărindu-i înălţimea lui sufletească. Biserica dobrogeană plânge şi slăveşte totodată pe un bun fiu al său, care a plecat mai aproape de Cel ce este bunătatea veşnică, pentru că Ioan Roman a slujit cu dragoste şi bisericii sale. /…/ Intrat în parlamentul bisericesc al acestei eparhii, în anul 1925, a fost întotdeauna autoritatea care cu o deosebită clarviziune deslega toate chestiunile ce necesitau cunoştinţe, dar şi multă pătrundere. Cunoscător al istoriei bisericeşti, da o interpretare vie şi cu totul nouă evenimentelor, din care era nevoie să scoatem actuale pilduiri.
 
Cu Ioan N. Roman, Constanţa culturală pierde pe cel mai cuprinzător, mai ager şi mai fin reprezentant al ei; Dobrogea... pe unul dintre cei mai valoroşi apărători ai intereselor sale naţionale şi politice; Ţara întreagă pierde un fruntaş, al cărui loc de cinste este asigurat în istoria culturii noastre” (Ibidem, p. 284).
 
Mormântul lui I.N. Roman se află în Cimitirul Central. Cu ajutorul studenților de la Jurnalism, în anii din urmă a fost igienizat și refăcută inscripția. Este însă de datoria Primăriei să inventarieze mormintele personalităților ce-și dorm somnul de veci în acest spațiu declarat de patrimoniu și să le întrețină corespunzător. O hartă a acestor puncte de referință din spațiul de reculegere al cimitirului poate fi lesne întocmită și tipărită, după modelul altor țări.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Vasile 15 Aug, 2016 09:51 Vedeti in cimitir ce mizerie si lipsa de respect pentru aceasta personalitate. Cred ca in 30 minute s-ar putea taia buruienile care sunt acolo. Cine sa aiba atata bun simt in acest oras???