De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
12:20 24 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Pilotul de curse, un om liber Sorin Telehoi - „Trebuie să nu-ţi fie frică, să fii calm, să nu te exteriorizezi în curse“ (galerie foto)

ro

13 May, 2015 00:00 1228 Marime text

Mulţi avem maşini şi pretindem că ştim să conducem. Suntem deseori nervoşi şi agitaţi la volan şi ni se întâmplă frecvent să ne ieşim din fire şi să respectăm regulile rutiere selectiv, în funcţie de stare. Dacă vă încadraţi în cele câteva cuvinte care îi caracterizează pe şoferii de astăzi, constănţeni sau nu, atunci trebuie neapărat să-l cunoaşteţi pe Sorin Telehoi. Este pilot de raliu, un personaj, un om calm, plăcut, despre care nu ai putea crede, la prima vedere, că are atâta tărie de caracter pentru a pilota o maşină de curse în condiţii de teren accidentat şi cu viteze ce depăşesc 150 de kilometri pe oră. Doar simpla discuţie cu el te provoacă la disciplină, pentru că sportul pe care îl practică, moto rally, este în sine unul de disciplină. Este pasionat din adolescenţă de acest tip de sport şi a făcut din pasiunea sa un mod de viaţă. Pe care chiar şi soţia, Alexandra, l-a adoptat. La nivel de amator însă, pentru că, după spusele sale, „nu este nevoie de doi piloţi în casă“. Este un sport costisitor, de aceea nici nu a mai contabilizat costurile care au implicat pasiunea sa, în maşina şi echipamentele pe care le deţine. În Constanţa însă, acest sport este prea puţin dezvoltat, poate şi din acest motiv, chiar dacă pasionaţi ar mai exista. Împreună cu colegul său copilot, maratonistul Paul Dicu, are în plan, pe viitor, deschiderea unei şcoli de pilotaj.

Cum ţi-ai descoperit pasiunea pentru un astfel de sport?

Totul a început dinainte de a avea 18 ani, îmi plăcea să şurubăresc pe la maşini. Prin 2005 -2006, nu eram la un nivel de moto sport. La început am organizat etape locale de promovare a piloţilor, ceva de genul Divizia B. Am participat la o etapă de îndemânare, am fost surprins că am luat un loc şase după care, uşor-uşor, am ajuns să particip la diferite etape, şi, în 2002, am organizat evenimentul şi în Constanţa. Am făcut şi o şcoală de pilotaj la Braşov, fără ea nu ai cum să fii pilot.

Am ajuns mai apoi într-un moment în care mi-am spus că vreau să fac ceva mai profesionist. Am trecut la campionatul naţional de viteză pe traseu montan, după care la Rally. Astea toate se întâmplau prin 2004. În 2005, am câştigat Dunlop Drivers Cup, concurs în care ei îţi puneau la dispoziţie maşina, tu doar mergeai să pilotezi. În 2008, am ajuns să fiu vicecampion naţional la raliul Clujului. A fost un an foarte agitat, participam cu naşul de cununie, mai aveam o lună până la nuntă şi eu mergeam prin ţară la curse. În acel an, am urcat pe podium, la sfârşit de campionat, chiar de ziua mea. Cred că ajungeam şi mai sus, dar ne-am oprit pentru că aveam nunta.

Pe ce maşini ai concurat?

Prima a fost un Peugeot 2005, apoi o Dacia Nova, după care un Opel Astra - cu care am şi ieşit vicecampion. Acum am o Dacie Logan pe care am îmbunătăţit-o. În ceea ce priveşte maşinile de curse, acestea sunt puse pe anumite categorii, N, A, H. Fiecare categorie înseamnă ceva anume. N - maşini de stradă cu anumite modificări pe care ţi le dă fabricantul, ce ai voie să schimbi, strict. Clasa A înseamnă o maşină pregătită de fabrică, cumperi o anume motorizare. H este o clasă pe care nu ai limite. Maşina mea este N, Loganul l-am achiziţionat când nu îmi plăcea în mod deosebit. Loganul este o maşină mai leneşă, eu îmi doream una mai puternică, însă am văzut că aceasta stă foarte bine pe drum şi nu te lasă să greşeşti.

Ţi se face frică în timpul cursei?

Dacă pleci cu frică, mai bine nu mai concurezi. Intri într-o anumită stare atunci când concurezi, te transformi, te concentrezi. Nu are ce să ţi se întâmple, pentru că eşti foarte bine securizat, echipat.

Cât de costisitor este şi cât ai investit până acum în maşina ta de curse?

Este un sport foarte costisitor, moto sport-ul în general. Nu am făcut un calcul, mai bine nu mai tragi linie la socoteli… Nu sunt nişte costuri exagerate. Pentru o etapă de raliu, un minimum de cheltuială însemnând mecanici, deplasare, cazare, mâncare, înscriere, costă în jur de 1.500 de euro. Anul acesta, sunt nouă etape, de exemplu. Nu este un sport care poate fi practicat de toată lumea. Eu am investit foarte mult şi în siguranţa mea, pe lângă investiţiile în maşina de curse: o cască potrivită, ghete, echipament ignifug, securitate. Un echipament ajunge în jur de 2.000 de euro şi la o anumită perioadă de timp expiră omologarea şi trebuie înlocuit.

De unde te finanţezi pentru concursuri, şi nu numai?

Din resurse proprii. Familia este cea care mă susţine, dar mai am şi ceva ajutoare - Touch Media, Alexandra Style, TCM Turbo SRL - Chiptuning, Emacris Trans - Trucks Service, Mircea Marinescu - wedding photography, Finke oil - Germany motor oil, PitStops, Cibo Vero - pizza & fresh food şi Office Line.

Care este cea mai mare viteză cu care ai rulat?


De obicei, maşinile nu mai au kilometraj sau se acoperă pentru că pe anumite porţiuni de drum se ating viteze foarte mari şi afişarea kilometrajului te poate influenţa, să ridici piciorul de pe acceleraţie. Pe o maşină de raliu, poţi intra într-un viraj cu 150 - 160 de km, involuntar poţi ridica piciorul. Ceea ce te face să pierzi cursa. Se ating, în general, viteze destul de mari.

Unde te antrenezi în Constanţa?

Este cam greu cu locurile de antrenament în Constanţa. Acum am găsit un loc, pe malul canalului Dunăre - Marea Neagră, la Agigea, este drumul vechi făcut de Ceauşescu atunci când a făcut canalul. Este potrivit pentru antrenament, are viraje bune, are urcări, coborâri. Poţi să te antrenezi pe el şi să spui că eşti la un fel de etapă. Nu este un drum circulat şi chiar poţi să-l închizi atunci când te antrenezi. Noi am mai fost undeva în Tulcea, în zona munţilor Măcin. Este o porţiune unde s-a ţinut o etapă de viteză pe traseu montan, dar este un drum mai circulat şi nu îl poţi închide şi este şi mai departe de Constanţa.

Cum eşti în trafic, poţi face abstracţie de modul cum conduci la etapele de raliu?

Chiar conduc foarte calm, adrenalina o descarc la etapele de rally.

Care sunt beneficiile pe care le ai de pe urma practicării sportului?

În general, raliul te învăţă multe, să fii mai calm pe stradă, să conduci raţional şi să fii tot timpul în gândul celuilalt conducător, să-i anticipezi reacţiile în trafic. Iar din punct de vedere material, din acest sport nu pot spune că câştigi ceva. Moto sportul este un sport de imagine. Într-adevăr, ajungi să fii mai cunoscut, recunoscut.

Care este ocupaţia ta şi cum se împacă cu ceea ce faci?

Lucrez tot în domeniu, sunt director de service, la un service de camioane. Încerc să îmbin utilul cu plăcutul. Mă implic în repararea maşinii mele de curse, dar am şi o echipă de mecanici care mă ajută.

Cum trebuie să fie o persoană, din punct de vedere al caracterului, pentru a putea pilota o astfel de maşină?

Trebuie să-ţi placă, să nu-ţi fie frică, să fii foarte calm, să nu te exteriorizezi în curse. Raliul este un sport de echipă, trebuie să faci o echipă cu cel de lângă tine, să te înţelegi bine, să fii pe aceeaşi lungime de undă cu copilotul. Altfel, dictarea pe care ţi-o dă el nu te va ajuta.

Cum ai făcut echipă cu maratonistul Paul Dicu? Cum te-a ajutat asocierea cu acesta în ascensiunea ta în acest domeniu?

Am mai avut şi alţi copiloţi, dar nu am fost pe aceeaşi lungime de undă. Acum, cu Paul mă înţeleg foarte bine. Acum doi ani, eu îmi căutam un copilot şi am dat un anunţ pe Facebook. El a văzut anunţul şi m-a sunat imediat să-mi spună să nu mai caut, că el este viitorul meu copilot. Ştiam unul de altul, dar nu ne cunoşteam îndeaproape. În rally nu se poate unul fără celălalt, fiecare are rolul său foarte bine stabilit. Am făcut câteva teste împreună şi de doi ani suntem o echipă.
Asocierea cu Paul ne-a ajutat la imagine. Fiecare a venit cu imaginea pe care o avea, ne-am unit şi am plecat să facem ceva bun şi eu cred că suntem destul de apreciaţi.

Cât de cunoscut este acest sport aici, în Constanţa?

La noi în zonă, nu prea este cunoscut, nu avem nici zona de aşa natură pentru a ne antrena. Am în cap să fac o şcoală de pilotaj, chiar am vorbit cu colegul meu, Paul, să facem aşa ceva. Deocamdată, este la stadiul de proiect şi ne dorim de mult să facem ceva de acest gen. Bineînţeles, ajungem la costuri, bani, sponsori.

Care este următorul eveniment la care o să participi?

La ultima etapă de raliu, la Braşov, am lovit maşina şi nu ştiu dacă o să putem participa la Raliul Deltei. Nu cred că o să avem timp şi buget pentru asta. Următoarea etapă va fi Transfăgărăşan, până acum nu am avut ocazia să particip, e foarte spectaculos. Am fost şi am văzut multe raliuri, dar pe partea cu Curtea de Argeş e mai puţin spectaculos. Pentru acea etapă ne pregătim. Va avea loc în luna august.

Ce obiective ai pentru viitor?

Cred că pasiunea aceasta va dura toată viaţa. Chiar dacă nu te-ai da cu maşina, te duci să te uiţi. Şi când ajungi acolo, eşti ca într-o familie, este imposibil să nu ajuţi pe cineva, să schimbe o roată sau nevoie de cineva. Am avea în intenţie să participăm şi la etape externe, probabil la anul vom avea şi astfel de idei.

Care este idolul tău în ceea ce-i priveşte pe piloţii de curse?

Îmi place foarte mult Sébastien Loeb. Îmi place stilul lui, cum pilotează, şi m-a pasionat de la începuturile lui, am încercat să învăţ cât mai multe de la el.

Este un sport fără vârstă?

Da, îl poţi practica atât cât îţi doreşti. Sunt piloţi şi de 70 şi ceva de ani. Ştiu de Victor Băldescu, campion naţional la viteză în coastă şi cunoscut pilot în Campionatul Naţional de Raliuri, care avea 63 de ani şi care a participat pentru ultima oară la etapa de la Braşov din martie. Din păcate, a decedat la scurt timp după această etapă.

Cum se împacă acest tip de sport cu viaţa de familie?

Trebuie să se împace. Soţia mea mă susţine foarte mult, este şi ea pasionată. Aş vrea ca pe mai departe şi copilul meu să fie pasionat de asta.

Ce alte pasiuni mai ai?

Mai nou, merg cu bicicleta, dar îmi plac în general sporturile extreme.

Cum i-ai îndemna pe cei pasionaţi să practice acest tip de sport?

Este bine să ai o pasiune şi să-ţi canalizezi atenţia în acest sens, chiar dacă sunt anumite costuri. Este frumos să faci moto sport. Dacă faci acest sport, poţi spune că eşti un om liber. În plus, eşti în natură, te întâlneşti cu mulţi oameni, legi prietenii durabile.
 
Sursa: Voceaconstantei.ro

 

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii