Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:47 12 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Zeci de migranți își riscă viața pentru a ajunge în România. Ce se întâmplă cu aceștia după ce au ajuns în țara noastră (galerie foto)

ro

25 Aug, 2017 00:00 1470 Marime text
Zeci de persoane au luat cu asalt în ultimele săptămâni frontiera României și încearcă, prin orice modalitate, să intre în țara noastră. Pe mare sau pe uscat, de multe ori, migranții își riscă viața pentru a reuși să ajungă pe teritoriul României. Printre cei depistați în ultimele săptămâni de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă se numără și mai mulți copii, ai căror părinți încearcă să-i scape de traiul dus în țara de origine și să le ofere o viață mai bună.
 
Două cazuri au pus în alertă autoritățile din județul Constanța în ultimele două săptămâni, după ce pe Marea Neagră au fost depistate două ambarcațiuni ticsite cu migranți. În primul caz, la bordul navei erau 69 de persoane din Irak, dintre care 30 de bărbați, zece femei și 29 de minori, iar în cel de-al doilea caz erau 70 de persoane, 23 de copii, 12 femei și 35 de bărbați.
 
Printre persoanele de la bordul navelor s-au aflat și călăuze care, contra cost, le promiteau migranților că îi ajută să treacă ilegal frontiera. În primul caz, cel din 13 august, anchetatorii au stabilit că ambarcațiunea „Emek 1“ era condusă de cetățeanul cipriot Petros P., în vârstă de 41 de ani, ajutat de cetățeanul bulgar Petar S., în vârstă de 48 de ani, cei doi plecând împreună cu grupul de migranți, în data de 11august 2017, dintr-un port situat pe coastele Turciei. Cei doi au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.
 
Frontiera de stat, forțată de două microbuze cu migranți
 
Un alt caz de trecere ilegală a graniței a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, când polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au depistat 25 de cetățeni sirieni, 21 de adulți și patru copii, care au încercat să intre ilegal în țară din Bulgaria. Migranții au beneficiat de sprijinul a trei călăuze bulgare, care ar fi trebuit să îi transporte până la București.
 
Astfel, în data de 18.08.2017, în jurul orei 14.00, o patrulă a Poliției de Frontieră a observat două autoturisme de teren care au trecut ilegal frontiera de stat din Bulgaria în România. Imediat, a fost declanșată o acțiune operativă, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului PF Negru Vodă și al Sectorului PF Băneasa, sprijiniți de cei de la sediul Gărzii de Coastă, monitorizând traseul autoturismelor.
 
Cele două mașini, înmatriculate în Bulgaria, au fost identificate și blocate în pădurea din apropierea localității de frontieră Dumbrăveni, județul Constanța, ocazie cu care șoferii și pasagerii acestora au încercat să fugă, ascunzându-se în pădure. La fața locului au fost descoperite și reținute 25 de persoane, cetățeni străini.
 
Cu ocazia cercetărilor efectuate, polițiștii de frontieră au stabilit că grupul de persoane este format din cetățeni sirieni, 21 de adulți și patru copii, cu vârste cuprinse între șapte și 50 de ani.

Ce se întâmplă cu migranții care au ajuns în România 

Potrivit purtătorului de cuvânt al Gărzii de Coastă, subinspector Alexandru Ion, după depistarea migranților au loc procedurile de identificare și legitimare, proceduri ce pot dura, în funcție de numărul persoanelor depistate, până la două zile. Ulterior, persoanele sunt predate Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea continuării procedurilor.
 
Bogdan Cojocaru, de la Biroul de Relații cu Presa din cadrul IGI, a declarat, pentru ZIUA de Constanța, că, după preluarea persoanelor, acestea aleg să depună din proprie voință o cerere de azil în România. Ulterior, cei care cer azil sunt transferați către centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil situate în București, Giurgiu, Timișoara, Galați, Rădăuți și Maramureș, structuri teritoriale specializate pe probleme de azil.
 
„Cererea de azil se soluționează în termen de 30 de zile, timp în care se fac mai multe verificări, după care se acordă o formă de protecție internațională. În cazul în care, din anumite motive, nu se acordă această formă de protecție internațională, se merge în instanță unde solicitantul poate contesta decizia“, a precizat Bogdan Cojocaru.

Cine se ocupă de integrarea migranților

Conform informațiilor de pe site-ul Inspectoratului General pentru Imigrări, Direcția Azil și Integrare (DAI) din cadrul IGI asigură înregistrarea, identificarea, evidența solicitanților de azil și a persoanelor care au primit o formă de protecție în România și se ocupă de emiterea și prelungirea valabilității documentelor de identitate și a documentelor de călătorie pentru solicitanții de azil și pentru persoanele care au primit o formă de protecție.
 
DAI stabilește care este statul membru responsabil de soluționarea unei cereri de azil în cadrul procedurii DUBLIN, soluționează cererile de azil în faza administrativă; cercetează și furnizează informații din țările de origine necesare soluționării cererilor de azil și asigură reprezentarea intereselor IGI în cauzele ce au ca obiect proceduri de azil.
 
Aceeași structură din cadrul IGI asigură cazarea, asistența materială și financiară a solicitanților de azil care nu dispun de mijloace de întreținere, consilierea, asistența medicală etc. a solicitanților de azil; acordă asistență în vederea integrării persoanelor care au dobândit o formă de protecție, acordă asistență, sprijin și îndrumare în vederea integrării străinilor care au un drept de ședere legală în România; pregătește și implementează operațiunile de relocare a refugiaților în România și asigură coordonarea și implementarea activităților desfășurate în Centrul de tranzit în regim de urgență de la Timișoara, conform acordului încheiat în acest sens între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație.
 
Nu în ultimul rand, Direcția Azil și Integrare colaborează cu organizații internaționale și organizații neguvernamentale specializate în acest domeniu în vederea coordonării asistenței acordate de acestea pe principiul complementarității și pentru asigurarea și respectarea standardelor referitoare la azil, prevăzute de legislația națională, comunitară și internațională.
 
Sursa foto: Poliția de Frontieră
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii