De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
15:33 21 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Top cinci mituri despre interceptările telefonice Suni la 544 şi afli dacă ai telefonul ascultat. Ecouri şi baterii „moarte“ prea repede

ro

29 Feb, 2016 00:00 8196 Marime text


În era telefoanelor şi computerelor fără fir în care trăim, poate părea hilar să ne gândim că mai e cineva „pe fir“ (cum se zicea pe vremuri) când vorbim cu altă persoană, fie la telefon, fie pe internet. Cu toate acestea, existent ori nu, palpabil ori nu, metaforic sau real, firul pe care par să stea bine-mersi arhicunoscuţii „băieţi cu ochi albaştri“ dă naştere periodic unor ipoteze şi concluzii menite să alimenteze, la rândul lor, celebra teorie a conspiraţiei potrivit căreia toţi suntem ascultaţi şi interceptaţi non-stop, oricât de insignifianţi am fi în realitate. Iar dacă tot vorbim de realitate, este momentul să domolim miturile create şi răspândite ca o reacţie în lanţ legate de aşa-zisele metode de a „detecta“ prezenţa pe ipoteticul fir a băieţilor cu ochi albaştri.

Dar să o luăm treptat. Ce spune legea 

Conform Codului de Procedură Penală, „prin interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare, se înţelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare“.
 
„Convorbirile, comunicările sau conversaţiile interceptate şi înregistrate care privesc fapta ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor sunt redate de către procuror sau organul de cercetare penală într-un proces-verbal în care se menţionează mandatul emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au efectuat comunicările, dacă sunt cunoscute, data şi ora fiecărei convorbiri sau comunicări. Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de către procuror. După încetarea măsurii de supraveghere, procurorul informează judecătorul de drepturi şi libertăţi despre activităţile efectuate“, se mai arată în Codul de Procedură Penală.

Articol declarat neconstituțional de CCR

Mai mult decât atât, procurorul poate autoriza, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile de supraveghere tehnică atunci când există, printre altele, urgenţă, iar obţinerea mandatului de supraveghere tehnică în condiţiile legale ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranţa persoanei vătămate, a martorului sau a membrilor familiilor acestora. În acest caz, procurorul are obligaţia, potrivit Codului de Procedură Penală, de a sesiza, în termen de cel mult 24 de ore de la expirarea măsurii, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a emis ordonanţa, în vederea confirmării măsurii, înaintând totodată un proces-verbal de redare rezumativă a activităţilor de supraveghere tehnică efectuate şi dosarul cauzei.
 
Recent, acest articol care reglementează supravegherea tehnică dispusă de procurori în timpul cercetărilor penale a fost declarat neconstituțional de CCR.

Citeşte şi  CCR blochează interceptările serviciilor în cauzele penale

Un alt aspect important, ce nu trebuie omis, este acela că Serviciul Român de Informaţii este, potrivit datelor oficiale, autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor telefonice, sens în care Direcția Națională Anticorupție, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul MIRA și Direcția de Combatere a Crimei Organizate din IGPR, după obținerea autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor, se adresează SRI pentru punerea în aplicare a acestora. Tot potrivit SRI, instituțiile menționate dețin echipamente tehnice cu ajutorul cărora pot realiza activități de preluare a fișierelor audio de la SRI și transformarea în fișiere scrise (redarea semnalului audio).
 
„Echipamentele respective nu permit punerea în aplicare a autorizațiilor legale pentru interceptarea comunicațiilor telefonice (realizarea propriu-zisă a interceptărilor), operațiune tehnică aflată în competența SRI“, potrivit datelor oficiale.
 
În sfârşit, ajungând la celebra teorie a conspiraţiei potrivit căreia o mare parte dintre noi este interceptată în permanenţă, pe internet există mai multe articole menite să alimenteze aceste sentimente. 
 
În acest sens, enumerăm şi câteva dintre cele mai cunoscute mituri:
  • Suni la 544 şi afli dacă ai telefonul ascultat. Dacă nu se conectează, înseamnă că telefonul nu este interceptat. Dacă răspunde un robot, telefonul ar putea fi ascultat. 
  • Bateria telefonului se consumă rapid. 
  • Se supraîncălzeşte. 
  • Telefonul se restartează singur.
  • În timpul convorbirii se aud diverse zgomote/ecouri. 
În ciuda sutelor, poate a miilor de articole bazate pe aceste mituri, adesea exploatate la maximum, specialiştii afirmă că miturile legate de interceptarea convorbirilor telefonice sunt false. Mai mult decât atât, cei avizaţi susţin că interceptarea poate fi făcută în baza codului IMEI, care ar putea fi scanat doar dacă utilizatorul telefonului se află la mai puţin de 15 metri de sursa de stocare a convorbirilor. În concluzie, orice telefon poate fi interceptat fără ca utilizatorul să ştie acest lucru.
 

Citeşte şi 

Ti-a placut articolul?

Comentarii