Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
13:45 28 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Cursă pentru ajutorarea unei tinere din Năvodari bolnave de cancer Cum a trăit Marius Dumitru Turul României pe bicicletă (galerie foto)

ro

12 Aug, 2016 00:00 4789 Marime text
Timp de 35 de zile, fostul arbitru de fotbal Marius Claudiu Dumitru, din Năvodari, a făcut Turul României pe bicicletă, parcurgând în jur de 5.000 de kilometri (prin toate judeţele ţării), în slujba unei cauze umanitare: ajutorarea unei tinere de 16 ani, şi ea din Năvodari, Cristiana Andreea Neacşu, care suferă de cancer.
 
De-a lungul temerarei sale curse, Marius Claudiu Dumitru (27 de ani) a mers în fiecare judeţ la multe instituţii sau la persoane fizice, prezentând cazul Cristianei şi solicitând sprijin financiar. A lăsat conturile bancare unde se pot face donaţii, dar au fost şi cazuri în care a primit bani gheaţă.
 
„Din ce cunosc eu, la prima vedere, în urma acţiunii mele prin ţară cred că s-au strâns în jur de 3.500 - 4.000 de lei. Eu am fost mesagerul. Informam, dădeam de veste despre ce e vorba, după care plecam. Au fost însă şi oameni care ofereau bani gheaţă, 50 - 100 de lei, sume pe care le depuneam eu la bancă. Eu zic că acţiunea a reuşit. În plus, cu acelaşi scop, al sprijinirii Cristianei, un prieten de-al meu din Năvodari, Iulian, a organizat un cros pe bază de donaţie, pe promenada Năvodari şi s-au strâns 12.000 de lei, din ce mi-au spus. M-am bucurat foarte mult. Am demarat acţiunea, am informat, iar lumea s-a mobilizat. Au fost receptivi, s-au strâns foarte mulţi la cros. Am făcut ceea ce mi-am dorit. Am simţit că trebuie să o ajutăm pe această tânără“, a declarat Marius Claudiu Dumitru.

„Am întâlnit oameni şi oameni“


Acesta a parcurs în turul României 4.500 de kilometri (înregistrat pe ceas, cu GPS), dar totalul efectiv a fost în jur de 5.000 de kilometri (diferenţa parcurgând-o prin oraşe, fără GPS). „Am trecut prin toate judeţele. Avem o ţară frumoasă. Am încercat ca ce a fost greu (deal, munte, caniculă, ploaie) să transform în uşor, în frumos, în cunoaştere. Am căutat să nu mă gândesc la ce piedici ale naturii întâmpin şi să merg mai departe, să fiu concentrat şi atent la trafic, să nu am niciun incident cu şoferii (pentru că sunt foarte indisciplinaţi) şi să-mi duc la bun sfârşit obiectivul pe care mi l-am propus. În călătoria mea, am întâlnit oameni şi oameni, şi mai buni, şi mai răi. Unii m-au ajutat cu ce au putut, alţii, pur şi simplu, au dat din umeri. Am încercat ca problemele întâmpinate la unele instituţii să nu mă descurajeze“, spune rutierul.

Cum era întrebat de pană, cum făcea! 


Marius Claudiu Dumitru îşi propusese să parcurgă distanţa în 28 de zile, dar a depăşit acest termen, din pricina diferitelor probleme care au apărut. „La un moment dat, eram în graficul pe care mi-l propusesem, dar vremea nu a ţinut cu mine, astfel că, în loc de 28 de zile, am încheiat cursa în aproape 35 de zile. În 80% din traseu, am întâmpinat probleme meteorologice, cele mai însemnate fiind la Brăila, pe Transfăgărăşan şi la Buzău. Apoi, de pe la Iaşi, am început să fac pană. Până acolo, cale de mulţi kilometri, nu am avut niciuna. Însă, de când lumea a început să mă întrebe de câte ori am făcut pană, cu roţile aşa subţiri, am început să şi fac! A doua zi după ce am părăsit Iaşiul, pană. A treia zi, la fel. La Satu Mare, un jandarm m-a întrebat acelaşi lucru ca la Iaşi, iar după 25 de kilometri, am făcut iar pană. Exasperat, am ajuns ca, de atunci, să le spun tuturor celor cu care mă întâlneam să nu mă întrebe de pană!“, povesteşte temerarul năvodărean.

Prima spiţă a cedat la Arad


Marius Claudiu Dumitru a avut probleme şi cu spiţele de la roţile bicicletei. „Din cauza drumului foarte prost şi a greutăţii bagajului, au început să mi se rupă spiţele. Prima a cedat la Arad, apoi s-a rupt una şi la Caracal. A trebuit să apelez la cineva cu maşină să-l rog să mă ducă până la Craiova, să pot repara spiţa ruptă, ca să pot merge mai departe, în Caracal nefiind magazine specializate pentru repararea bicicletelor. De asemenea, aproape de intrarea în Bucureşti, o altă spiţă s-a rupt. Astfel că 25 - 30 de kilometri am mers cu 7-10 km/h. Am fost nevoit să scot saboţii de la roată, pentru că jeanta era foarte strâmbă, descentrată rău. Am schimbat jeanta cu una nouă“, povesteşte constănţeanul.

Pelerina a urcat la cer ca un zmeu


La Brăila, ciclistul a fost surprins de ploaie şi de o furtună puternică, vijelia lăsându-l fără pelerina de ploaie. „Am încercat să o pun pe mine, dar vântul bătea atât de tare, încât mi-a luat-o şi mi-a ridicat-o la cer ca pe un zmeu. Nu am mai recuperat-o. Mi-am tras pe mine doar bluza de vânt, astfel că m-a plouat şi m-a udat ciuciulete. Dar pe parcurs am făcut rost de o altă pelerină de ploaie, donaţie de la un magazin de produse sportive“, spune Marius Claudiu.

La Lugoj, a dormit într-un depozit

În ce priveşte cazarea, năvodăreanul a apelat pe parcursul traseului la sprijinul direcţiilor pentru sport şi tineret din judeţele unde se afla în acel moment. Au fost însă şi cazuri în care s-a descurcat pe cont propriu, cum a fost în apropiere de Lugoj. „Am dormit într-un depozit, unde erau mai multe maşini de agricultură. Am găsit acolo o cămăruţă, pe care am împărţit-o cu un muncitor. Am pus o saltea şi m-am odihnit acolo“, povesteşte rutierul.

Pe Transalpina, a coborât de pe bicicletă 

Dacă Transfăgărăşanul l-a trecut „fără să mă dau o clipă jos de pe bicicletă“, situaţia s-a schimbat pe Transalpina. „Mi-a venit în minte de nu ştiu câte ori să mă dau jos de pe bicicletă şi să o împing, dar am reuşit să parcurg aproape 90% din traseu pe bicicletă. Am fost nevoit doar de două ori să cobor, pe o porţiune de 200 de metri. Nu a fost nicio ruşine. La un moment dat, de-abia urcau şi maşinile, cu viteza întâi. Iar eu împingeam la bicicletă şi de-abia înaintam! M-am dat jos de pe bicicletă ca să nu risc o accidentare, că am ghete speciale, iar picioarele mele sunt prinse în pedale. Dacă nu scoţi repede piciorul din clemele respective, cazi şi vine bicicleta peste tine“, punctează Marius Claudiu Dumitru.

Lovit cu o piatră în piept în pasul Tihuţa


În pasul Tihuţa, constănţeanul a avut parte iar de un incident. „Eram la coborâre, cu 73 km/h, iar un autoturism urca în viteză. De pe o porţiune de drum în lucru mi-a aruncat în piept o piatră. M-a lovit în inimă. Mi s-a tăiat respiraţia, dar am făcut un efort să rămân concentrat şi să nu pierd controlul asupra bicicletei, pentru a nu risca o nenorocire. M-am descurcat până la urmă. M-am ales cu o vânătaie, care mi-a rămas mai multe zile“, povesteşte fostul arbitru de fotbal, care, la întoarcere, în judeţul Constanţa, a fost întâmpinat în apropiere de Mihail Kogălniceanu de trei prieteni ciclişti din Constanţa care l-au însoţit până acasă.
 
Conturile bancare în care se strâng banii sunt - în lei - RO59RZBR0000060003797366, deschis la Banca Raiffeisen - sucursala Constanţa: în euro - RO29RZBR0000060018628818, deschis la Banca Raiffeisen - sucursala Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii