Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
11:21 22 11 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Imagini de la eveniment O carte-monument, o carte-document pentru Constanţa culturală

ro

23 Oct, 2017 00:00 858 Marime text
Un eveniment cultural necesar, de înaltă ţinută, care va rămâne în analele Dobrogei. Despre un grup de constănţeni, condus de entuziastul Dorin Popescu, care a hotărât că Publius Ovidius Naso este un simbol al spaţiului românesc, dar mai ales tomitan, care nu merită să rămână în uitare. Aşa s-a născut amplul volum de aproximativ 900 de pagini - „Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis“ - , ce reuneşte textele a 82 de contributori şi în jurul lansării căruia s-a concentrat evenimentul care a debutat sâmbătă, 21 octombrie, de la ora 11.00, în faţa statuii marelui poet, amplasată în piaţa care-i poartă numele, spre nemurire. 
 
Momentul omagial s-a deschis în faţa statuii lui Publius Ovidius Naso, loc emblematic de aducere aminte, cu depunere de flori şi cu o fotografie de grup. Apoi, dr. Anastasia Dumitru a prezentat nr. XI al volumului „InterArtes“, dedicat Dobrogei şi lui Ovidius, iar profesorul de latină Constantin Daba a menţionat că activitatea culturală este „un moment de istorie care va rămâne în istorie“, după care eleva Victoria Drăghici de la Colegiul Național „Mihai Eminescu“ a recitat „Poemul către Ov“.
 
Cea de-a doua parte a evenimentului, lansarea de carte, s-a desfăşurat în aula „Adrian Rădulescu“ a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), care s-a dovedit neîncăpătoare pentru participanţii la momentul editorial. Invitaţi să ia cuvântul au fost: prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, redactorul-şef al revistei „Contemporanul“, poeta Aura Christi, şi muzeograful MINAC Lavinia Dumitraşcu.
 
„Din câte ştiu eu, acesta este cel mai solid proiect cultural al Constanţei din ultimii 20 de ani. De regulă, istoricii scriu despre istorie, filologii despre literatură, criticii literari despre criticii literari. Nimeni nu iese din zona de nişă. Acum am ieşit. Elevi, studenţi, profesori de latină, de istorie, preşedinţi de asociaţii culturale, profesori de română, profesori universitari, simpli oameni ai acestui oraş şi-au chemat prietenii culturali din ţară şi din Italia şi au reuşit să scoată acest pământ din blestematul său anonimat, blestemata sa autoizolare faţă de restul culturii naţionale şi europene“, a spus Dorin Popescu, coordonator şi co-editor, alături de Liviu Franga, al cărţii.
 
Istoricul şi profesorul universitar dr. Valentin Ciorbea l-a prezentat pe fostul său student de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“, despre care a subliniat că îl caracterizează verbul „a face“. „A trebuit să se întoarcă Dorin Popescu de pe alte meleaguri, cu misiuni în favoarea statului român, ca să ne provoace la acest proiect“, a subliniat cunoscutul istoric dobrogean. Acesta a amintit şi de primul prefect al Constanţei, Remus Opreanu, căruia i se datorează frumoasa statuie realizată de Ettore Ferrari, amplasată în faţa MINAC.
 
„Nu cred că suntem departe de mormântul lui Ovidius. Cred că suntem la vreo 800 de metri de aici. Tomisul de atunci avea zidurile în dreptul Muzeului de Artă Populară şi arheologii au demonstrat că de acolo până la Ferdinand este necropola nr. 1 a Tomisului“, a subliniat prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.
 
Mesajul poetului: „Cinstiţi-mă ca să vă cinstiţi!“ 
 
Aprecieri la adresa volumului colectiv coordonat de Dorin Popescu a avut şi jurnalista conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, care a menţionat că ampla lucrare generează „o emoţie colectivă“. „În Constanţa, în Tomis există o cultură locală pe care toată lumea o neagă şi care s-a desfăşurat, s-a întreţinut, a fost mereu în jurul lui Ovidius. Pentru că Ovidius este mai mult decât un brand, mai mult decât un element identitar. Este Ovidius“, a spus dr. Aurelia Lăpuşan.
 
„Mă plec în faţa efortului, râvnelor, insistenţelor, a tot ceea ce a făcut Dorin Popescu, ca un exemplu pentru absolut toată lumea. Această carte este o provocare, este o carte de referinţă, o carte instrument de lucru, o exegeză, o carte care nu trebuie să lipsească din casa niciunui intelectual român, pentru că ea păstrează între filele ei acest mesaj pe care l-a lăsat Ovidius pentru noi: «Cinstiţi-mă ca să vă cinstiţi!»“, a conchis cunoscuta jurnalistă.
 
Şi muzeograful MINAC dr. Lavinia Dumitraşcu a apreciat demersul lui Dorin Popescu, amintindu-le celor prezenţi în Aula „Adrian Rădulescu“ de alte două momente pe care Constanţa are obligaţia morală să le cinstească aşa cum se cuvine: Centenarul Marii Unirii şi 140 de ani de la revenirea Dobrogei la statul român.
 
Poeta Aura Christi, redactor-şef al revistei literare „Contemporanul“, a vorbit din partea editurii „Ideea europeană“, sub egida căreia a apărut prestigiosul volum, despre exil şi despre barbarii de ieri şi de azi, care sălăşluiesc între zidurile cetăţii, care îşi manifestă dispreţul faţă de valorile naţionale şi europene, dar şi despre pedeapsa lui Ovidius care s-a transformat într-un dar, nemurind cetatea Tomisului.
 
„Este un eveniment naţional ce se întâmplă astăzi (n.r. sâmbătă, 21 octombrie) aici (n.r. aula „Adrian Rădulescu“ a MINAC). Mă bucură această sală arhiplină şi că ne-am adunat aici să sărbătorim un spirit tutelar al României, un model care a fost exilat din Roma imperială, pentru că a văzut ceea ce nu se cuvenea să vadă şi a descris ceea ce nu se cădea să descrie. Consecinţa acestei obrăznicii în care văd o formă de libertate de exprimare, o formă a demnităţii umane a fost una dintre cele mai cumplite pedepse, înstrăinarea de patrie, exilul. (...) Dorin Popescu, prin acest gest senioral, sprijinit de «Ideea europeană» şi de revista «Contemporanul», sfidează barbarii şi procedează asemenea idolului său literar, Ovidius, (...) arătând ceea ce nu se cuvine să fie arătat şi scriind despre ceea ce nu se cuvine scris“, a spus Aura Christi.
 
„Aici, în această sală, se află România ideală formată din fiecare dintre dvs., cei care aţi venit să împărtăşiţi un model, un ideal“, a conchis Aura Christi.
 
„Un generos exerciţiu de hermeneutică şi de iubire culturală“
 
„Eu cred că acest proiect este un proiect-monument, pentru că Tomisul rar face aşa ceva, pentru că Tomisul rar are capacitatea de a coagula oameni care sunt adversari în viaţa zilnică. Vă dau un exemplu de adversitate pe care eu l-am introdus în carte: un raport de adversitate personală între uriaşul, tectonicul Marin Mincu şi uriaşul şi netectonicul Puiu Enache. Nu mi-a păsat de animozitatea lor personală. Amândoi pot respira aerul cultural senin pe care ni l-a dăruit aici Ovidius. În zona istorică, în zona filologică, în zona administrativă, aveţi, avem animozităţi. Ne-am constituit în cozerii, în echipe culturale diferite, ne suspectăm că unul vrea bani mai mulţi şi poziţii mai înalte etcetera. La proiectul acesta au scris, eludând orice formă de rezervă, oameni care se duşmănesc, dar care trăiesc aici şi fac cultură pentru Tomis. Au scris elevi, au scris profesori de toate categoriile, au scris oameni simpli de pe stradă şi studenţi, au scris somităţi ale vieţii culturale“, a punctat Dorin Popescu.
 
În aceeaşi notă, el a continuat: „Ce mai este acest volum? În primul rând, este o fotografie exactă a celor care lipsesc din ea, din fotografie, a celor care lipsesc din el, din proiect şi din volum. O fotografie exactă a celor care nu au avut curajul sau generozitatea de a scrie în numele oraşului în care trăiesc“.
 
El a mai menţionat că volumul „Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis“ nu este numai o carte de literatură, o carte de critică literară, o carte exegetică, o antologie de texte, ci este „un proiect unic în lume“, cu „un generos exerciţiu de hermeneutică şi de iubire culturală“.
 
În program a fost inclus şi un moment de reculegere în memoria a trei dintre „prietenii poetului“, dispăruţi în acest an: Ilie Luceac, Ştefan Cucu şi Mircea Ţuglea.
 
Citiţi mai jos structura volumului „Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis“, ai cărei editori sunt Liviu Franga şi Dorin Popescu:
Liviu FRANGA, TOMIS DUPĂ TOMIS. FORȚA ERORII
Dorin POPESCU, NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI. Răzbunarea barbarilor: re-startarea exegezei ovidiene post-monografice în România
 
Cap. I VOCILE TRECUTULUI 
 Petru VULCANCuvântare publică rostită de domnul P. Vulcan în preajma Statuei lui Ovidiu, în ziua inaugurărei bibliotecii universale a Cercului literar din Constanţa, asupra vieţei, operilor şi exilului Poetului
 Carol BLUMCauzele relegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (Consideraţiuni istorice şi juridice), fragmente
 Grigore SĂLCEANUDe la Metamorfoze la Triste şi Pontice
 Liviu FRANGA, „Tomis după Tomis. Forţa erorii“
 Dorin POPESCU, Notă asupra ediţiei. Răzbunarea barbarilor: re-startarea exegezei ovidiene post-monografice în România
 
Cap. I VOCILE TRECUTULUI 
 
 Petru VULCAN, Cuvântare publică rostită de domnul P. Vulcan în preajma Statuei lui Ovidiu, în ziua inaugurărei bibliotecii universale a Cercului literar din Constanţa, asupra vieţei, operilor şi exilului Poetului
 Carol BLUM, Cauzele relegării poetului roman P. Ovidius Naso la Tomis (Consideraţiuni istorice şi juridice), fragmente
 Grigore SĂLCEANU, De la Metamorfoze la Triste şi Pontice
 Titus CERGĂU, Vis (fragmente din Insula lui Ovidiu - legende şi povestiri)
 Adrian RĂDULESCU, Ovidiu la Pontul Euxin (fragmente din volumul omonim)
 Marin MINCU, Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu (fragmente din romanul omonim, Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu / Il diario di Ovidio)
 Traian LAZAROVICI, Metamorfoze - traduceri şi transpuneri în proză (fragmente)
 Puiu ENACHE, Primul mare liric din spaţiul pontic: Publius Ovidius Naso (fragment din volumul Istoria literaturii dobrogene)
 Dorin POPESCU, Noi exiluri la Tomis
 
Cap. II VOCILE PREZENTULUI 
 
II.1. VOCILE EXEGEZEI
 
 Liviu FRANGA„Poemul posibil”: Poemul pe care Ovidius nu l-a scris niciodată (I)
 Paolo FEDELIOvidio a Tomi: metamorfosi negate e metamorfosi riuscite
 Mircea A. DIACONUMarin Mincu şi revanşa barbarilor
 Grazia Maria MASSELLIInvectiva contra inimicum suum: Ovidio da Tomi
 Adrian Dinu RACHIERUProba Exilului şi „febra Ovidiu“ (Vintilă Horia vs. Ovidiu)
 Ioan-Aurel POPOvidiu şi barbarii din Pont
 Iulian BOLDEAO parabolă a exilului interior
 Rosalba DIMUNDOLa Semele ovidiana al cospetto di Händel
 Ștefania MINCU (traducere), Semele din opera lui Ovidiu în viziunea lui Händel
 Mihaela PARASCHIVDefensio Ovidiana sub specie aeternitatis
 Ștefan CUCUArtă şi arte în creaţia ovidiană 
 Valentin CIORBEARepere pentru dosarul de presă şi sursele arhivistice privind statuia lui Ovidius de la Constanţa
 Estella Antoaneta CIOBANUCan the Barbarian talk back? Arachne, Philomela, Echo, and the Disowning of Women’s Voice in the Maze of (Fe)male auctoritas
 Aurelia LĂPUȘANEvocarea lui Ovidius la Constanţa. Spargerea barierelor
 Stoica LASCUEpistola Întâi către Ovidius. Interpreţi tomitani ai marelui relegat 
 Ioana COSTA, Epistolografie poetică 
 Viorica STANFlorin C. STANSerbările ovidiene de la Sulmona din anul 1959, între celebrare, ostilitate politică şi generozitatea unui primar
 Tudor NEDELCEAOvidiu şi cultura română
 Dorin POPESCUOvidius - între bucolic şi icon
 Raffaele GIANNANTONIOOvidio in architettura tra Giulio Romano, Gian Lorenzo Bermini e Louis le Vau
 Bianca IBADULA (traducere), Ovidiu în arhitectura lui Giulio Romano, Gian Lorenzo Bernini şi Louis le Vau
 Mariana COJOC„Roma“ nu mai există. Tomisul şi Marea Neagră ... da
 Ana-Maria RĂDUCAN„Văd şi iubesc, dar ceea ce văd şi iubesc nu găsesc”. Oglinzi ovidiene 
 Anastasia DUMITRUSensurile „Metamorfozelor“: de la Orfeu la Ovidiu
 Andreea BRATUMETAMORPHOSEON. Despre impactul textului ovidian în Reformarea Limbajului muzical cult Vest-European
 Ilie LUCEACPublius Ovidius Naso şi conştiinţa noastră latină
 Dorin POPESCUCenacluri sub săgeţi otrăvite la Tomis 
 Claudia Georgiana MIHAILInfluenţa operei lui Ovidiu asupra creaţiei literare a lui Mircea Eliade. Intertextualitatea stabilită între mitul orfic ovidian şi nuvela eliadiană „În curte la Dionis”
 Silvia LEUCĂMotivul hibernal în opera lui Ovidius - „Triste” şi „Pontice”. Ovidiu, cântăreţul exilului tomitan
 Zinica IONESCUPatru metamorfoze
 Dorin POPESCUO paradigmă eretică: Ceremonialul textului în literatura de exil - „Tristele” şi „Ponticele“
 Estella Antoaneta CIOBANU şi Carmen FLORESCUOvid’s Metamorphoses, Shakespeare’s Titus Andronicus: Madness, Revenge, Echoes, and the Politics of Aemulatio
 Ionela CUCIUREANUExilul ovidian - realitate socio-politică şi veşmânt literar
 Dorin POPESCUSăgeata şi cartea la Tomis. Barbarul - metaironie la adresa Romei 
 Simona Maria MARINOIU (traducere), Freccia e libro a Tomi. Il Barbaro, metaironia leteraria dedicata a Roma 
 
 
II.2. VOCILE CULTURII 
 
 Ion MOICEANU, Ovidius Publius Naso - marele nostru strămoş de limbă, de scriere şi de sânge - poetul nostru ca şi Eminescu 
 Ioan-Mircea POPOVICIPe urmele lui Ovidiu (de la Ide până la Idei)
 Rodica Maria POPESCU, „Arta iubirii“ la Ovidiu. Ecouri în poezia franceză.
 Ioan-Mircea POPOVICIcal e4, gambitul regelui (mutarea-n plic)
 Dorin POPESCUPoem către Ov, poemul „răzbunării”
 Ananie GAGNIUCEu şi Ovidiu
 Taner MURATDin însemnările unui traducător
 
II.3. VOCILE CETĂȚII 
 Cristina-Maria IVANÎntrecerea ovidienilor la Pontul Euxin, 24 de ani de elogiu adus operei lui Publius Ovidius Naso, la ţărmul Mării Negre
 Olga DUȚUDe vorbă cu Ştefan Cucu despre poetul Ovidius, la comemorarea celor două milenii de la trecerea în veşnicie, interviu
 Constantin C. DABACei ce ne-au dat ştiinţă 
 Ionel ALEXEFondul Ovidiu în colecţiile Bibliotecii Judeţene Constanţa
 Dorin POPESCUTomitanilor: Să-i redăm poetului Casa!
 Aurel PAPARIOmagiu şagunist pentru poetul latinităţii noastre
 Victor CIUPINĂPoetul Ovidius la capăt de drum în vechiul Tomis
 Daniel MIHAIOvidiu şi destinul împlinit al unui creator de frumos
 Gabriel MITROIFrumuseţea morală a femeii în versurile poetului Ovidiu
 Aurel PAPARI şi Victor CRĂCIUNPoetul Ovidiu şi Sfântul Apostol Andrei - ctitori ai românităţii la Tomis 
 Mitică IOSIFNicoleta IOSIF, Publius Ovidius Naso. Viaţa, opera, exilul
 Silvia LEUCĂTraduceri şi prelucrări româneşti ale scrierilor ovidiene
 Marina GIURCĂModalitate inedită de redare a suferinţei în opera lui Publius Ovidius Naso
 Tanţa NANU, Ovidiu - simbolistica exilului
 Octavian-Eugeniu MANUOfrandă lui Ovidiu
 Dorina POPESCUEpistola unei soţii (ne)tomitane
 Dorin POPESCUDupă 2000 de ani, în Tomisul părăsit de Ovidiu. 5 proiecte urgente pentru cultura tomitană
 
II.4. PRIETENI DE DEPARTE
 
 Cornel NICULAEEpistula ex Ponto ad Ovidium
 Liviu Ioan STOICIU„Văd binele şi-l aprob - dar urmez răul“ (Ovidiu)
 Dumitru BRĂNEANUOvidiu şi înfrigurarea tracică 
 Viorel SAVINBucuria de a fi îndurerat la Tomis
 Zinica IONESCUAmor Patris erga filium
 Mihaela NICOLAEApele negre ale exilului
 Calistrat COSTINLacrimi sfinte după mii de ani
 Dorica COCAPoezia de exil ovidiană - sursă documentară cu privire la populaţiile Tomisului
 Georgeta COZMABolnavii de cer. Vintilă Horia
 Veronica RADUPortrete de abstracţiuni în „Metamorfozele“ lui Ovidius
 Zinica IONESCU, Fama
 Ina STINCĂOvidius şi carnavalul
 Dorica COCAOvidius, sensul creator al moştenirii valorilor antice
 Cristina ZDEREALe mythe Pygmalion ovidien - créateur de leadership et de storytelling
 
Cap. III VOCILE VIITORULUI
 Ovidiu ACHIM şi Alexandru POPPVersuri pe timp de surghiun (traducere)
 Ovidiu ACHIMUt tetegi Pontum
 Roxana-Elena CRISTEAOvidius la Pontul Euxin 
 Cristina DANOVSCHIDor
 Cristina DANOVSCHIConfesiune
 Andreea Bianca CEOARĂIubirea ca o artă
 Teodora Roxana ROȘUExilul, ultima redută ovidiană!
 Georgiana STOICAUn cavaler roman printre barbari
 Ana Maria MÂNIOSUOvidius, o ramură în arborele literaturii române
 
EPILOG
 Dorin POPESCURelegat la Tomis, reabilitat la Sulmona: În loc de epilog

Citeşte şi:

UPDATE Imagini de la eveniment. Astăzi, în Piaţa Ovidiu, Dorin Popescu lansează cartea „Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis“ (galerie foto+video)

Interviu cu Dorin Popescu, despre „Răzbunarea barbarilor. 2000 de ani fără Ovidiu la Tomis“. Ovidiu, un guru al postmodernismului (document)

 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii