Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
15:20 24 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Întâlnire la nivel înalt între președintele Klaus Iohannis și președintele Franței, Emmanuel Macron. Ce subiecte s-au discutat

ro

24 Aug, 2017 19:19 410 Marime text
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 24 august a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă comună cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron.
 
Prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:
 
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: 'Domnule Președinte Macron, îmi face o deosebită plăcere să vă am oaspete astăzi, la București.
 
Doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea, lansată cu prilejul discuției foarte bune pe care am avut-o cu ocazia Consiliului European din iunie. Cu acel prilej, am confirmat împreună dorința de a duce relația bilaterală și cooperarea în plan european la o etapă superioară.
 
România este prima țară din regiune, domnule Președinte, unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce confirmă profunzimea Parteneriatului nostru Strategic și ne onorează.
 
Este și un moment simbolic: în 2017 se împlinesc 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de înțelegere amicală și cooperare între România și Franța, iar anul viitor marchează nu doar Centenarul României moderne, ci și aniversarea primilor 10 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.
 
Am avut și astăzi, domnul Președinte Macron și cu mine, discuții foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural și al cercetării.
 
Am salutat dinamica pozitivă a cooperării economice, anul trecut înregistrând o creștere de peste 9% a comerțului bilateral, cifrat la aproape 8 miliarde de euro. Totodată, am exprimat interesul creșterii și diversificării investițiilor franceze în economia românească.
 
Împreună am exprimat sprijinul pentru ca proiectul Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018/2019, cel mai important proiect cultural bilateral al României din ultimii 10 ani, să fie un succes care să contribuie la prezentarea imaginii actuale, moderne și inovative a celor două state.
 
În același timp, am exprimat dorința de a coopera cu Franța în contextul marcării, în 2018, a Centenarului României, proiect la care, după cum se știe, Franța a contribuit în mod esențial.
 
România rămâne una dintre țările europene cele mai atașate francofoniei și un stat-far al Francofoniei în Europa Centrală și de Est, cu cel mai mare număr de cetățeni vorbitori de limbă franceză din regiune.
 
Am subliniat, totodată, rolul comunității românești din Hexagon, un rol de liant între cele două societăți, mulți români cu înaltă calificare profesională lucrează în Franța și contribuie direct la prosperitatea societății franceze.
 
Am abordat în discuția noastră, evident, și destul de profund, agenda europeană și am decis să sprijinim o cooperare întărită între România și Franța în domeniul afacerilor europene, cu precădere în sprijinul consolidării și chiar redefinirii proiectului european, la care amândoi, Președintele Macron și cu mine, ținem foarte mult.
 
L-am asigurat pe domnul Președinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund atașat ideii europene și pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care dorește să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene.
 
În acest sens, am subliniat importanța de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe inițiative consensuale, cu rezultate concrete și pozitive pentru cetățenii noștri.
 
Am arătat că Europa Socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii, bazată pe o viziune unitară și în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar.
 
România va acorda susținere consistentă proiectului Europei Apărării, la care dorim să participăm de la bun început.
 
I-am transmis domnului Președinte și faptul că obiectivul României de aderare la Spațiul Schengen rămâne unul de actualitate.
 
România, după cum se știe, acționează deja de facto ca un stat responsabil al spațiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii.
 
Aderarea României va consolida securitatea spațiului Schengen și va transmite un semnal puternic în sprijinul construcției europene.
 
Domnule Președinte, această vizită este un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relației noastre și pentru îmbunătățirea proiectului european.
 
Vă mulțumesc!'
 
Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Mulțumesc, domnule Președinte! Vă mulțumesc pentru această invitație, într-adevăr, lansată în iunie. Îmi face o mare plăcere să fiu astăzi, aici, într-o primă vizită bilaterală, care este simbolul vitalității relațiilor noastre istorice și al vitalității pe care dorim să o acordăm relațiilor noastre actuale și viitoare, și eu, și dumneavoastră. Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un Parteneriat strâns și voi reveni pe relațiile bilaterale. Acum 10 ani, țara dumneavoastră a aderat la Uniunea Europeană și a făcut progrese considerabile, despre care ați vorbit și dumneavoastră. și pentru că astăzi suntem la începutul unui an care va marca un moment istoric important pentru țara dumneavoastră și pentru că în primul semestru al anului 2019 veți prelua Președinția Consiliului Europene și este important să pregătiți aceste responsabilități iminente.
 
Desigur, în cadrul discuțiilor noastre, am vorbit despre relațiile bilaterale. Cum ați reamintit și dumneavoastră, Sezonul Cultural 2018/2019, care trebuie pregătit și care va consacra forța relațiilor noastre istorice și culturale, ne va permite să continuăm să dezvoltăm predarea limbii franceze aici, în România, și vă mulțumesc pentru angajamentul luat în acest sens. De asemenea, de a întări prezența sectorului privat francez, care este foarte importantă pentru mine și, de asemenea, nu trebuie să uităm relațiile culturale afective care există între țările noastre.
 
O relație bilaterală se construiește și prin relații de afaceri pe care, de asemenea, sper să le dezvoltăm. Mă voi întâlni, mai târziu, cu comunitatea franceză de afaceri prezentă aici, în România, deosebit de importantă, prin intermediul companiilor franceze prezente aici. De asemenea, și mulți tineri care lucrează în România și care doresc să-și dezvolte cariera aici, precum și întreprinderi și investitori români, care și ei trebuie să se dezvolte în Franța. O cooperare care trebuie încurajată în continuare și, în acest sens, cele trei acorduri-cadru care au fost semnate chiar acum sunt deosebit de importante pentru noi și permit să confirme în planul formării înaltei funcții publice importanța Parteneriatului nostru și, de asemenea, din punct de vedere al industriei de apărare se arată aceeași forță a Parteneriatului dintre țările noastre și nu pot decât să mă bucur când văd aceste relații bilaterale.
 
Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun și viziunea noastră comună privind afacerile europene, cu o agendă pe termen scurt, această Europă care protejează, o idee foarte importantă pentru mine, și care se referă la subiecte foarte precise și anume să progresăm împreună în beneficiul Europei. Ați vorbit, de asemenea, despre un subiect care știu că este foarte important pentru țara dumneavoastră și anume revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor și mă bucur să constat această voință comună de a lucra împreună și sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârșitul anului.
 
Sper să poată fi confirmat în cadrul Președinției estoniene, pentru a clarifica cadrul acestui proces și să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergență între economiile noastre, din punct de vedere fiscal și din punct de vedere social. De asemenea, în cadrul acestei conferințe de presă aș dori să explic poate o neînțelegere pe care am citit-o în presa românească, revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor și propunerea Franței nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa.
 
Dimpotrivă, problema directivei privind detașarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab și astfel conduce ca angajatori, companii din Franța, să angajeze cetățeni din alte state europene, în general din țări cu costuri reduse, la costurile din țările de origine. Astfel, venind în contradicție cu ideea pieței unice, făcând o concurență neloială lucrătorilor francezi și doresc să punem capăt acestui sistem, care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene și este de neînțeles pentru concetățenii noștri. Așadar, trebuie să ajungem la un nou acord pentru ca următoarea directivă să limiteze perioada de timp în care se poate detașa un lucrător, să întărească constrângerile, aceeași muncă să fie remunerată în mod egal în aceeași țară și să întărească și partea de control și am reamintit că vom întări Parteneriatul dintre noi pentru ca un control mai ferm să poată fi activat.
 
Și din acest punct de vedere, sigur că ne dorim ca toți cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial și competitiv, transportatorii rutieri să poată să-și desfășoare activitatea peste tot în Europa, dar într-un mod demn și eficace. și cred că această clarificare era indispensabilă astăzi și vă mulțumesc pentru spiritul constructiv în care abordăm această fază finală a discuțiilor.
 
Europa care protejează este și Europa Apărării, și ați spus și dumneavoastră acest lucru. În luna iunie am marcat un progres real în plan european cu implementarea unei cooperări structurate permanente, a unui fond european pentru apărare, instrumente care vor permite să existe o Europă a apărării, care să avanseze în mod concret, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect, și mă bucur că discuțiile de astăzi au arătat și voința dumneavoastră de a angaja România în această Europă a apărării, prin aceste noi instrumente. Echipele noastre și miniștrii responsabili vor putea lucra în următoarele săptămâni împreună pentru ca dincolo de ceea ce s-a făcut până astăzi să se poată construi metodele unei integrări mai accentuate, un fond comun, capacități comune, Parteneriate întărite în acest domeniu, astfel pentru a avea un cadru mai puternic, pentru cooperări care se structurează deja de câțiva ani și pe care le-am confirmat astăzi, în industria apărării, între statele noastre.
 
Dincolo de această agendă, dorința noastră este ca Europa să meargă înainte. Deja de mai mulți ani, aveți tot dreptul să cereți integrarea în spațiul Schengen și ați reamintit acest lucru și știu cât este de important este acest subiect pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis față de acest subiect. Însă, trebuie să fiu onest, trebuie să fiu sincer, Europa spațiului Schengen nu funcționează bine și sigur că nu putem să ne bucurăm de asta.
 
Iar dorința mea este ca în următoarele luni să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergență crescută în ceea ce privește regulile comune privind azilul și primirea populațiilor exterioare și să vă asociem la această discuție pentru a putea rezolva practic două lucruri: transformarea indispensabilă a spațiului Schengen și a unei bune părți din regulile care reglementează funcționarea în ceea ce privește protecția frontierelor, gestionarea azilului și a migrației și să asociem, în același timp, România pe deplin la aceste discuții. Din acest punct de vedere, vă arăt toată deschiderea și dorința de a avea un Parteneriat demn de eforturile pe care le-ați făcut.
 
De asemenea, suntem convinși să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene, pentru zona Euro și pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor. Pentru că știu că sunteți ferm hotărâți să integrați România într-o Europă care merge înainte și zona Euro reprezintă în acest sens un element de convergență și în săptămânile următoare se va prezenta o foaie de parcurs care să marcheze o nouă etapă a Uniunii Europene și, în acest cadru, doresc să avem o discuție loială, ambițioasă, să fiți un partener deplin al acestei definiri a Europei viitorului, înainte să se intre într-o fază mai activă în țările noastre, împreună cu opinia publică și cu consultările care vor fi demarate. Așadar, am decis să lucrăm împreună în următoarele săptămâni pe toate aceste proiecte pentru viitor.
 
Iată, domnule Președinte al României, dragă Klaus, iată că discuțiile dintre noi, pe care eu le consider deosebit de fructuoase, și am dorit să le prezint pe scurt aici, mulțumindu-vă încă o dată pentru invitație, pentru primire și repetându-vă cât de important este Parteneriatul cu România, un parteneriat istoric, dar și de viitor pentru țara noastră!
 
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
 
Jurnalist: Bună ziua. Întrebarea mea se adresează domnului Președinte al României. Ați putea să fiți puțin mai concret în ceea ce privește detașarea lucrătorilor și să ne confirmați că sunteți de acord cu poziția franceză de a întări această directivă, de a aduce constrângeri suplimentare dincolo de propunerea din luna mai față de care cred că vă opuneați. Și asta cu prețul retragerii alineatului care se referă la transportul rutier, care să fie amânat pentru mai târziu. Și mă adresez și domnului Președinte Macron. Acest echilibru înseamnă de fapt și o asociere mai importantă a României în ceea ce privește integrarea în Spațiul Schengen, pentru Franța este considerată o victorie? Știind că transportul rutier este un sector atât de important.
 
Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Aș vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce privește transportul rutier. Vorbim de două lucruri diferite. Franța nu scoate transportul rutier din acord. Și vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceștia intră în acordul pe care sper să-l obținem pentru că este vorba despre o formă de muncă detașată, lucrători detașați.
 
Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale românești șoferi români în Franța, acest lucru intră în cadrul directivei privind transporturile și va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie. Deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detașării lucrătorilor. Deci toate sectoarele vor fi incluse în măsura în care există lucrători detașați, în acest acord, pe care sper să-l obținem și pentru care m-am angajat în mod personal.
 
Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu se reduce doar la lucrători detașați. Există clar o problemă delicată în România. Transportatorii români care angajează salariați români sau din alte țări din Uniunea Europeană și care au activități în Uniunea Europeană. Ei bine, asta nu are nicio legătură cu directiva privind detașarea lucrătorilor. Nu este același subiect. Aici este vorba despre directiva privind transportul rutier, care este discutat într-un alt cadru și care va oferi un cadru juridic tuturor transportatorilor rutieri din toate țările, dar care nu se referă la detașarea lucrătorilor.
 
Deci foarte concret: nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariați care vin din țări cu costuri reduse ale forței de muncă pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene și aici va intra și sectorul transportului rutier prin reforma acestei directive. Și vom merge până la capăt. În același timp, este absolut legitim ca țări în care sectorul transportului rutier este important să se poată dezvolta peste tot în Europa. Dar acest subiect este unul separat și va fi tratat de o altă directivă.
 
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speță. Putem să observăm foarte ușor că în special în Europa de Vest, nu numai în Franța, și în altă parte, apare tot mai des această discuție legată de ceea ce se numește 'social dumping', adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează.
 
În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra și sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialiști. Evident nu cred că v-ați imaginat că domnul Președinte Macron și cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt.
 
Există pe de-o parte o mare nemulțumire în Franța că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulți oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franța, în Germania, în Spania. Ei, dacă situația este așa, este foarte clar că trebuie să îmbunătățim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulțumiri, pe de-o parte în Europa de vest că vin muncitori și nu sunt toți declarați, pe de altă parte dorința oamenilor din est de a trăi mai bine. Și una, și alta este legitimă.
 
Și dacă această directivă a produs astfel de disensiuni și a produs astfel de divergențe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franța nu au dreptate sau că oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu este suficient de clară și nu este suficient de bună. În acest sens, am fost amândoi, încă din iunie, de acord că specialiștii trebuie să discute pentru a face directiva mai clară, mai bine aplicabilă și mai eficientă pentru toată lumea. Este foarte important să se evite anumite simplificări și confuzii.
 
Nimeni — subliniez — nimeni nu dorește să înlăture competiția sau piața liberă, însă ceea ce în mod evident se dorește, de exemplu în Franța, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite și așa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu. Nu este nici pe departe suficient să se rescrie directiva, chiar în forma îmbunătățită. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă și mai integrată între sistemele sociale din toate țările Uniunii Europene. Este nevoie evident de un control mult mai bun și atunci avem șansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate și deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcționeze mai bine, astfel că o firmă românească poate să meargă în Franța și să lucreze acolo, cum o firmă franceză poate să vină în România și să lucreze aici, fără să apară aceste suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalți.
 
Până la urmă, și acest lucru este foarte important de subliniat, regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergența, sau, în traducere mai simplă, pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toți pe aceeași treaptă a nivelului de trai. Or, există și se cunoaște, agenții și firme în Europa care exploatează tocmai diferențele de nivel pentru a face ele câștig și, în concluzie, apar astfel de discuții politice care nu ajută pe absolut nimeni. Ca să nu ne înțelegem greșit, ceea ce îmi doresc eu și ceea ce își dorește domnul Președinte Macron este să facem lucrurile mai clare și mai bune pentru toată lume pentru a avea o abordare corectă, o abordare echitabilă față de toată lume, și, nu vreau să repet, dar este evident că în domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă înțelese foarte bine în acest sens.
 
Acolo problemele sunt specifice și trebuie tratate ca atare și nimeni, dar absolut nimeni, nu are intenția să creeze condiții favorabile pentru unii și defavorabile pentru alții. Ceea ce dorim și ne dorim cu toții este o directivă pe detașare, plus o directivă pe transport care îmbunătățesc situația și pentru unii și pentru alții, dar scot din piață pe aceia care speculează în sens negativ, din punctul nostru de vedere, diferențele de dezvoltare care momentan încă persistă. Sper să fi fost destul de clar în această chestiune.
 
Jurnalist: Domnule Președinte, în privința Schengen, Franța va sprijini aderarea României la spațiul Schengen, dar de abia după ce se va realiza această redefinire a ceea ce înseamnă spațiul Schengen în acest moment? În completarea acestei întrebări, v-aș întreba dacă sprijinul Franței va fi unul real în această direcție pentru că și la vizita de anul trecut a Președintelui François Hollande se vorbea despre sprijinul Franței, dar nu s-a întâmplat nimic concret în această direcție. Mulțumesc!
 
Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, este deja în domeniul istoriei, dar răspunsul meu este da, în condițiile pe care tocmai le-am definit. În primul rând pentru că vreau să salut toate eforturile făcute aici în ceea ce privește combaterea terorismului, cu seriozitate, de către România care a contribuit la securizarea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, și de asemenea în cadrul cooperării justiție și poliție, care este exemplară între țările noastre.
 
Apoi, reticența care a existat în ceea ce privește aderarea României în spațiul Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lasă pe migrați să intre în Europa și mâine în Bulgaria aș putea să spun același lucru. Dar cred că istoria ne arată că și cu România și Bulgaria în afara spațiul Schengen, migrații tot au intrat în Europa, deci pot să constat că România cooperează într-un mod deosebit de eficace, face eforturi, respectă regulile de aderare la spațiul Schengen, și faptul de a avea România în exteriorul spațiului Schengen nu aduce o protecție suplimentară pentru cei care sunt în interiorul acestui spațiu. Deci v-am reamintit faptele ca să vedeți care este poziția mea și nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spațiul Schengen.
 
Singura mea rezervă este că acest spațiu Schengen funcționează prost astăzi și îmi doresc ca el să fie reformat în profunzime, și, în același timp, să facem această reformă asociind acele state care au vocația de a se integra în acest spațiu, împărtășind, așadar, această reformă cu România, și într-un spațiu Schengen întărit România să poată să intre. Iată spiritul în care îmi doresc să lucrăm, cât mai rapid și într-un mod cat mai voluntarist. Astăzi, la nivel european există șapte texte în discuție cu privire la subiecte legate de migrație, care avansează într-un mod inegal. Nu avem o viziune de ansamblu și cred că trebuie să ne găsim ritmul și o viziune consolidată pe aceste subiecte, o viziune comună, deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da.
 
Jurnalist: Domnilor Președinți, o întrebare pentru domnul Macron. Ați decis să vă faceți intrarea pe scena europeană într-un moment în care reforma privind codul muncii în Franța suscită critici. Ați prevăzut să vă adresați și francezilor în mod solemn, în zilele și săptămânile care urmează, pentru a explica mai bine această reformă?
 
Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Foarte direct, cred că ceea ce facem acum explică coerența, de altfel spuneam asta și ieri, coerența agendei franceze cu cea europeană. Nu există nicio reformă sau transformare a societății franceze care se poate face independent de ceea ce se întâmplă în Europa, și am explicat ieri care era coerența proiectului în curs.
 
Prim ministrul și guvernul sunt cei care vor finaliza discuțiile cu partenerii sociali, vor finaliza elaborarea ordonanțelor, iar eu, în calendarul fixat, le voi semna și voi finaliza acest proces. Dar este vorba doar de o etapă dintr-un proces de transformare mai profundă a societății și economiei franceze, care constă în eliberarea potențialului de creștere, de creare de bogăție, de inovație, și pentru o protecție mai bună a cetățenilor, cu elemente de siguranță individuală, de securitate individuală, și reforma în curs trebuie privită din punctul de vedere al transformărilor sociale și fiscale pe care următoarele două proiecte de legi de buget, și de altfel abordarea multianuală va fi expusă în următoarele săptămâni, deși din punct de vedere al legislației privind șomajul, investițiile în formarea profesională și în calificări, toate aceste proiecte vor fi prezentate în următoarele săptămâni. Dar ele au un sens numai dacă sunt înscrise în agenda europeană și faptul că m-am angajat pentru o Europa socială, pentru o convergență socială care să lupte împotriva disfuncționalității Europei, cred că această abordare este perfect coerentă cu reformele din Franța.
 
Acest turneu european îmi permite să am discuții cu parteneri indispensabili pentru reformele actuale și viitoare, îmi permite să explic o parte din proiectul european acestei Europe care oferă protecție și, de asemenea, îmi permite să explic coerența dintre agenda franceză și agenda europeană și, în fine, îmi permite să explic o etapă pe care o voi dezvolta în săptămânile următoare împreună cu partenerii mei și anume o reformă, o relansare a proiectului european, și fiecare trebuie să își asume rolul și competențele sale. Miniștrii sunt cei care se ocupă de reformele de resort, miniștrii sunt cei care negociază, care le explică în fața Parlamentului și în fața cetățenilor francezi. Avem un Prim-ministru care se angajează foarte mult în aceste reforme și le explică el însuși, iar rolul meu este să dau un sens de ansamblu și o coerență între aceste proiecte franceze și europene.
 
Jurnalist: Dumneavoastră luați și cereți o înăsprire a condițiilor de acces pentru muncitorii detașați, condiții pe care unele state le văd ca o îngrădire a liberei circulații pe piața de muncă. Pentru că ați vorbit de limitarea perioadei de detașare și, așa cum spunea și Președintele Klaus Iohannis, lucrurile nu sunt simple și sunt mai nuanțate. Dacă nu reușiți o modificare a directivei așa cum o vreți dumneavoastră luați în calcul un Frexit?
 
Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron: Ei bine, unii au încercat această metodă și se pare că au avut probleme, adică să facă șantaj spunând că dacă nu primesc ce vreau ies din Uniunea Europeană, și până la urmă ieși și ești și mai puțin fericit, deci niciodată nu am abordat subiectele europene în acest mod. Însă le abordez cu simțul pentru detaliu și pentru concret. Ce viitor vă doriți pentru România? Doriți ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din salariile din Franța? Vă doriți ca munca calificată să se dezvolte insuficient? Sau vă doriți ca țara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveți calificări mai bune, să atrageți talente, să vă păstrați talentele, să aveți oameni mai bine plătiți care să aibă avantaje sociale și tranziția să se facă pe deplin.
 
Înțeleg de la Președintele dumneavoastră că ați ales a doua opțiune și că doriți ca România să intre pe deplin într-o Europă mai integrată. Deci pentru România situația din prezent nu este ideală. Este o situație în care țările profită de diferențele salariale. țările care susțin statu-quoul susțin de fapt această situație care nu este benefică pentru România.
 
Europa a fost extinsă, dar cu situații foarte diferite în interiorul său, însă, totuși cu un proces de convergență. Și de altfel acesta este scopul fondurilor structurale. Țări care vin de foarte departe, care au costuri salariale mai slabe, o fiscalitate diferită sunt ajutate cu fonduri structurale pentru a se dezvolta și pentru a reveni către centrul Europei. Dar ce se întâmplă de câțiva ani? Anumiți oameni politici — și nu este cazul Președintelui dumneavoastră, al cărui angajament european îl salut — anumite medii de afaceri fac invers de fapt. Profită de fondurile structurale, dar dezvoltă un model de dumping social și fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, să păstreze costurile foarte scăzute pentru a atrage companii. Profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergență. Un astfel de sistem va exploda. Nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene pentru că nicio țară dezvoltată și cu costuri ridicate salariale nu poate accepta ca sistemul să continue astfel.
 
Și o parte din Brexit se datorează tocmai funcționării pieței unice și detașării lucrătorilor. Ați văzut ce spun ei: nu mai vrem oameni din est care să vină la noi în țară și să ne ia locurile de muncă. Asta au spus ei. Trebuie să privim lucrurile în față. Acest lucru este negativ și pentru România, și pentru Europa, sistemul actual.
 
Ceea ce propun eu cu ambiția de a obține o majoritate calificată pentru această reformă, o reformă care consacră libertatea de circulație, dar detașarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp, să se respecte regulile și cei care lucrează într-o țară să fie plătiți la fel. Asta nu contravine în niciun fel libertății de a lucra în Europa și spuneam asta când vorbeam despre transportul rutier, nu contravine cu nimic deschiderii piețelor de muncă.
 
Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător în capacitatea comună de a obține un acord care să fie bun pentru toată lumea și această luptă pentru reforma detașării lucrătorilor și acest angajament indispensabil sunt pentru mine o primă etapă către o reformare a Europei, care să fie Europa convergenței fiscale și sociale, a progresului pentru toți, o Europă care să plece de la o ambiție comună și nu o Europă cu jocuri divergente între diferitele puteri, unde fiecare se specializează într-un model de creștere care nu este bun pentru nimeni. Din semnele pe care le văd, înțeleg că se termină această conferință de presă și vă mulțumesc pentru atenție!

Sursa foto: Facebook/Klaus Iohannis

Ti-a placut articolul?

Comentarii