Primarii, nemultumiti de hotararile lui Nicusor

Mulţi dintre şefii administraţiilor locale sunt revoltaţi de două hotărâri aprobate în ultima şedinţă CJC, cu votul consilierilor PSD şi PNL

Descentralizarea este un termen al cărui înţeles îi este, se pare, străin conducerii Consiliului Judeţean Constanţa. Deşi îi place foarte mult să se audă vorbind despre descentralizare, mai ales când se află în faţa camerelor de luat vederi, Nicuşor Constantinescu susţine acest principiu doar la nivel declarativ.

Potrivit dexonline.ro, a descentraliza înseamnă a da independenţă administrativă organelor locale ale unei administraţii, a trece în competenţa organelor locale unele atribuţii de conducere care înainte reveneau centrului sau a acorda autonomie administrativă organelor locale.

Dacă şeful Consiliului Judeţean Constanţa susţine verbal descentralizarea, „gesturile" sale, concretizate în proiecte de hotărâre cu sprijinul majorităţii formate din consilieri PSD şi PNL, spun cu totul altceva.

În ultima şedinţă a CJC, din 21 octombrie, Nicuşor Constantinescu a iniţiat şi a supus dezbaterii aleşilor judeţeni două proiecte de hotărâre, care au stârnit nemulţumirea primarilor.

Primarul din 23 August şi-a arătat public nemulţumirea

La ultima întâlnire pe care şefii administraţiilor locale din judeţ au avut-o cu prefectul Claudiu Palaz, primarul comunei 23 August, Mugur Mitrana, a spus că nu este de acord cu niciuna dintre hotărârile luate de CJC. Este vorba, mai exact, despre HCJC nr. 348/2009 şi despre HCJC 362/ 2009. Prima se referă la trecerea lacurilor şi bălţilor din judeţ, din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române", în domeniul public al judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliului Judeţean Constanţa. Cea de-a doua hotărâre priveşte aprobarea procedurii de avizare de către structurile de specialitate constituite în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa a documentaţiilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire de competenţa de emitere a primarilor comunelor din judeţul Constanţa, pentru toate categoriile de construcţii, altele decât locuinţele individuale şi anexele gospodăreşti. Cu alte cuvinte, autoritatea judeţeană vrea lacurile şi bălţile în administrarea sa şi, de asemenea, vrea să hotărască ce se va construi şi ce nu pe teritoriul comunelor judeţului. Cele două hotărâri i-au revoltat pe mulţi dintre primarii judeţului, care au fost de părere că, astfel, se încalcă principiile descentralizării şi autonomiei locale. De precizat că prin HCJC 362 se impune primăriilor de comune să ceară aviz obligatoriu din partea CJC pentru emiterea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie, chiar dacă acestea şi-au constituit structuri proprii de emitere a acestor documente şi dacă au angajat specialişti. De curând, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost modificată prin Legea nr. 261/2009 pentru aprobarea OUG nr. 214/2008 pentru modificarea normelor de aplicare a Legii construcţiilor, iar reglementările au intrat în vigoare la jumătatea lunii octombrie. Prin art. 33² s-a modificat alineatul (3) al art. 45 din Legea nr. 50/1991, care arată că: «(3) Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate, analizează şi avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism şi documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu au constituite încă structuri de specialitate, în condiţiile alin. (1) şi (2), precum şi ale art. 4, alin. (1) lit. e), la cererea acestora». Cu toate acestea, hotărârea CJC prin care se impune obligativitatea cererii avizului în ce priveşte certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construcţie face referire la toate comunele pentru că nu specifică faptul că le-ar excepta pe cele care au înfiinţate structuri proprii.

Grameni: „Ne luăm adio de la bani"

Primarul comunei Mihai Viteazu afirmă că, din cauza acestei hotărâri, unele comune ar putea să nu mai primească aviz niciodată de la CJC. Astfel, susţine primarul, comunele ar putea fi private de banii pe care i-ar putea lua din taxa percepută pentru eliberarea autorizaţiei. „Dacă vine un investitor care se ocupă cu eolienele şi care are o investiţie, să zicem, de un miliard de euro, nouă, ca şi comun, ne revine 1% din această sumă, la eliberarea autorizaţiei. Vă daţi seama că aceşti bani sunt mană cerească pentru o comunitate", a precizat edilul.

Primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, s-a arătat mirat de faptul că trebuie să ceară avizul CJC la eliberarea acestor documente. „Eu am birou constituit şi arhitect angajat", spune Micu. În privinţa lacurilor şi bălţilor, edilul susţine trecerea lor în administrarea CJC. „Ce să fac eu cu ele? Noi n-avem bani să le întreţinem", a subliniat el.

Chiru: „Dacă inventariază lacurile, poate să le ia"

Primarul din Lumina, Dumitru Chiru, spune că avizul CJC în cazul comunei sale este necesar, întrucât nu are înfiinţat birou de urbanism. În ceea ce priveşte trecerea bălţilor şi lacurilor la CJC, edilul, a cărui comună deţine Balta Sibioara, a spus că ar fi mai bine ca întinderile de apă să rămână la autorităţile locale, dar că este de acord dacă instituţia judeţeană le-ar lua numai să le inventarieze, ca apoi să le dea înapoi comunităţilor locale.

Primarului oraşului Năvodari, oraş care deţine Lacul Taşaul, susţine că unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă are resursele necesare să administreze această întindere de apă. În ceea ce priveşte hotărârea CJC, edilul a adăugat că dacă aceasta a fost o decizie politică, nu a fost consultat.

MAI dă îndrumări în spiritul Legii nr. 50/1991

În privinţa celor două hotărâri, prefectul Claudiu Palaz a precizat că nu a dat încă aviz de legalitate, dar s-a exprimat public că, în opinia sa, lacurile şi bălţile ar trebui să rămână la autorităţile locale. În ceea ce priveşte hotărârea privind documentele de urbanism, prefectul Palaz a afirmat chiar ieri că a cerut un punct de vedere de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, care a transmis printr-o adresă că primăriile au dreptul să-şi înfiinţeze structuri proprii, iar cele care au deja aceste structuri au dreptul să elibereze documentele de urbanism.