Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:52 15 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Băsescu vs. Antonesu Doi dobrogeni vor să conducă România (documente)

ro

09 Jul, 2012 01:20 5784 Marime text
cap_2.jpgTraian Băsescu şi Crin Antonescu. Doi dobrogeni - unul din judeţul Constanţa, celălalt din judeţul Tulcea - care vor să ocupe funcţia de preşedinte. Cel dintâi, reconfirmat şef al statului la alegerile prezidenţiale din 2009, dar suspendat de USL în Parlament, celălalt - fost aspirant la mandatul de preşedinte, dar vehiculat (încă) drept posibil candidat al USL dacă preşedintele va fi demis.

Traian Băsescu a fost suspendat, vineri, din funcţia de preşedinte al României, cu 256 de voturi, spre deosebire de suspendarea din 2007, atunci când 322 de parlamentari au votat „pentru" suspendare. Prin urmare, Traian Băsescu va merge la referendum pe 29 iulie, atunci când cetăţenii cu drept de vot vor decide dacă el va rămâne în funcţia de preşedinte sau dacă va fi demis. Până la referendum, preşedinte interimar este Crin Antonescu. În cazul în care preşedintele va fi demis, Guvernul trebuie să organizeze alegeri prezidenţiale anticipate în maximum 90 de zile de la data referendumului.

Cine sunt însă preşedintele suspendat şi preşedintele interimar al României? Care este profilul celor doi oameni politici? Ce averi, ce interese au aceştia? Ambii sunt din Dobrogea, ambii îşi doresc să conducă România, ambii îşi folosesc, îndeosebi în această perioadă, cele mai puternice „arme" de care dispun.

presedinti_dobrogeni_-_Traian_Basescu.jpg

Traian Băsescu - ministru, deputat, primar, preşedinte

 

Traian Băsescu s-a născut pe 4 noiembrie 1951, în oraşul Murfatlar (fost Basarabi) din judeţul Constanţa. Este căsătorit şi are două fiice.

Potrivit biografiei postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, Băsescu a absolvit în 1976 Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială. În 1995, preşedintele suspendat termină Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim al Academiei Norvegiene, ca bursier al statului norvegian.

În ceea ce priveşte activitatea profesională, Traian Băsescu a fost, între 1976 şi 1981, ofiţer maritim gradele III, II şi I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanţa. În perioada 1981 - 1987 a fost căpitan de cursă lungă, comandant al navelor Argeş, Crişana şi Biruinţa - Nava Amiral al Flotei Comerciale Române.

Din 1987 până în 1989 este şef al Agenţiei Navrom din Anvers. Pentru un an (1989 - 1990), Traian Băsescu este director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor. Ulterior, în perioada 1990 - 1991, este secretat de stat - şeful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor. Între 1991 şi 1992 este ministru al Transporturilor. În mandatul 1992 - 1996 este deputat în Parlamentul României. În perioada 1996 - 2000 este ministru al Transporturilor în trei guverne: Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.

În anul 2000 este ales primar general al municipiului Bucureşti. În urma alegerilor prezidenţiale din decembrie 2004 este ales preşedinte al României.

Cât despre activitatea politică, Traian Băsescu a fost, în 1996, după demisia din Parlament şi renunţarea la imunitatea parlamentară, director coordonator al campaniei electorale a lui Petre Roman.

Între 2000 şi 2001 este preşedinte al Organizaţiei PDL a municipiului Bucureşti. Din 2001 şi până pe 18 decembrie 2004 este liderul naţional al PDL, iar între 2003 - 18 decembrie 2004 este şi co-preşedintele al Alianţei DA.

Averea unui preşedinte

Potrivit declaraţiei de avere rectificative, completată pe 14 iunie 2012, Traian Băsescu deţine, împreună cu soţia sa, Maria, un teren intravilan în Bucureşti, în suprafaţă de 174 (nu e specificată unitatea de măsură, dar este vorba, cel mai probabil, de metri pătraţi), dobândit în 2003, prin cumpărare (31,5% cotă parte). De asemenea, preşedintele suspendat deţine, tot în Bucureşti, tot în intravilan, un teren de garaj în suprafaţă de 46 (din nou, cel mai probabil metri pătraţi), împreună cu soţia sa (100% cotă parte).

În declaraţia de avere a lui Traian Băsescu figurează un apartament dobândit în 2003, prin cumpărare alături de soţia sa, suprafaţă 370/250, precum şi un garaj dobândit în acelaşi an, în suprafaţă de 30. Din 2011, Traian şi Maria Băsescu au un apartament şi în Constanţa, dobândit prin moşternire de la părinţi, în suprafaţă de 46,9. Preşedintele suspendat are o Dacia Duster, dobândită în urma unui contract de vânzare - cumpărare. La capitolul „bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universale, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro", în declaraţia lui Băsescu figurează bijuterii (dobândite între 1975 - 1989) în valoare de 20.000, ceasuri (dobândite între 1975 - 1989) în valoare de 35.000 şi tablouri (dobândite între 1989 - 2000) de 17.000. Moneda nu e specificată în dreptul bunurilor, dar din explicaţiile rubricii deducem că este vorba de euro.

În ceea ce priveşte „conturile şi depozitele bancare, fondurile de investiţii, formele echivalente de economisire şi investire, inclusiv cardurile de credit, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 de euro", în declaraţia lui Băsescu regăsim: un depozit deschis în 2001 la ABN, în valoare de 44.584 USD, două depozite deschise la ING în 2002, în valoare de 36.522, respectiv 5.909 USD, un altul tot la ING deschis în 2002, de 29.964 de euro, un depozit deschis în 2006 la BCR, în valoare de 336.454 RON, şi un card la aceeaşi bancă, deschis în 2005, în valoare de 69.998 RON, un depozit la BRD, deschis în 2005, în valoarea de 112.170 RON şi un cont curent în valoare de 825 RON, tot la BRD.

La capitolul „venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat", în declaraţia lui Traian Băsescu figurează „indemnizaţie anul 2011 conform F.F.I (ian - dec)" - 70.374 (nu e specificată moneda, dar este vorba, cel mai probabil, de RON), dar şi „indemnizaţie deplasări ian. 2011 - dec. 2011" - 3.278 euro şi 1.208 USD.

Zero interese

Potrivit declaraţiei de interese completate pe 5 iunie 2012, preşedintele suspendat nu este asociat sau acţionar la societăţi comerciale, companii/societăţi naţionale, instituţii de credit, grupuri de interes economic. Nu are calitatea de membru în organele de conducere, administrare şi control, retribuite sau neretribuite şi nici funcţie în vreun partid politic.

presedinti_dobrogeni_-_Crin_Antonescu.jpg

 

Cine e Crin Antonescu

 

Aşa cum menţionam într-o ediţie precedentă a ZIUA de Constanţa, conform biografiei sale, George Crin Laurenţiu Antonescu s-a născut pe 21 septembrie 1959, în Tulcea. Este parlamentar ales în Colegiul uninominal nr. 2 din Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti în contextul alegerilor generale din 30 noiembrie 2008.

A absolvit în 1985 Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. În ceea ce priveşte experienţa profesională, Crin Antonescu a fost, în perioadele 1985 - 1989 şi 1990 - 1992, profesor. Între 1989 şi 1990 a fost muzeograf.

Cât despre experienţa politică, Antonescu a fost, până în 2009, vicepreşedintele PNL. Pe 22 martie 2009, el a fost ales preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Deşi acest aspect nu este specificat în biografia publicată pe site-ul Senatului, Crin Antonescu a fost, în perioada 1997 - 2000, ministrul Tineretului şi Sportului.

În declaraţia de avere a lui Crin Antonescu figurează, pe numele soţiei sale, europarlamentarul Adina Ioana Vălean, un teren intravilan în suprafaţă de 3.942 de metri pătraţi, dobândit în 2003, prin cumpărare. În ceea ce priveşte clădirile, în declaraţia sa figurează un apartament de 96 de metri pătraţi, dobândit prin cumpărare în 2001, în Sectorul 3, Bucureşti, o casă de locuit în comuna Drajna, de 84 mp, dobândită în 2007 prin cumpărare (acesta este pe numele soţiei), un apartament în Sectorul 1, Bucureşti, de 205 mp, dobândit prin cumpărare în 2011 alături de soţia sa, precum şi un loc de parcare în acelaşi Sector 1 al capitalei, de 31 mp, dobândit în acelaşi an împreună cu Adina Vălean.

La capitolul bunuri mobile sunt incluse trei autoturisme, toate trei dobândite prin cumpărare: o Dacia şi două BMW-uri.

Antonescu are bijuterii dobândite în 2009 în valoare de 10.000 de euro şi altele dobândite în 2010, în valoare de 8.000 de euro.

La rubrica active financiare, liberalul a trecut în declaraţie următoarele conturi curente sau echivalente (inclusiv card): 16.258 de euro (deschis la BRD Bucureşti în 2005), 7.750 de lei (deschis la BRD Bucureşti în 2005), 23.176 de euro (deschis în 2009 la BRD Bucureşti), 4.453 de euro (deschis în 2004 la BRD Bucureşti), 231 DKK (deschis în 2011 la BRD Bucureşti), 9.484 de euro (deschis în 2007 la KBC, Belgia), 8.827 de euro (deschis în 2009 la KBC, Belgia), 21.061 euro (deschis la BRD Bucureşti în 2004) şi 3.989 USD (deschis în 2004 la BRD Bucureşti).

Crin Antonescu are şi datorii: un credit de 10.000 de euro, contractat în 2006 de la BRD Bucureşti (card credit) şi unul de 120.000 de euro, contractat de la Unicredit Ţiriac Bank în 2011, scadent în 2021.

De asemenea, în declaraţia de avere a liberalului figurează, la capitolul „cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii, societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului, a căror valoare individuală depăşeşte 500 de euro", suma de 71.189 de euro, venit anual încasat de soţia sa pentru transport de la Parlamentul European, Belgia. Tot aici este trecută şi suma de 36.286 de euro, diurnă de la Parlamentul European.

Crin Antonescu a încasat, de la Parlamentul României, o indemnizaţie de 50.784 de lei în ultimul an fiscal încheiat, în vreme ce soţia sa, Adina Vălean, o indemnizaţie de 74.445 de euro de la Parlamentul European. Nu în ultimul rând, în declaraţia lui Antonescu apare şi o pensie de urmaş de 4.200 de lei, încasată de la Casa de Pensii de fiica sa, Irina Antonescu, precum şi o alocaţie de 504 lei de la Primărie, încasată tot de fata sa. Declaraţia a fost completată pe 12 iunie 2012.

Potrivit declaraţiei de interese, Crin Antonescu este membru al Fundaţiei „Institutul pentru Libera Iniţiativă".

 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii