Dezmat pe site-ul Guvernului

Sfidare la adresa poporului. Muncitor sau nu. Aşa se poate numi ce am văzut luni pe pagina oficială de Internet a Guvernului Românei. Asta după ce premierul Emil Boc a pus piciorul în prag şi le-a pus în vedere colaboratorilor săi să îşi declare, public, averile.

Pentru că ştia el ce ştia. Noii săi miniştri sunt oameni foarte înstăriţi. Iar votanţii trebuie să ştie asta. Pentru că ar fi bine să se înţeleagă un lucru. Cei numiţi pe funcţii nu au nevoie de posturile astea pentru a se îmbogăţi. Pentru că sunt foarte bogaţi. Şi au tot ce le trebuie şi ce nu le trebuie. Mai ales că Boc ştia că el este cel mai modest, la acest capitol. Cei mai mulţi miniştri se lăfăiesc pe conturi imense în lei şi valută. Ei arată populaţiei, în majoritate săracă, un nou mod de a trăi. În opulenţă. În maşini mari. În case care mai de care mai mari. Adevărate palate. Prin care te rătăceşti. Ei le spun celor ce i-au ales că au motoare impresionante. Care i-ar uimi chiar şi pe nişte puştani de bani gata. Numiţii din Guvernul Boc au palate. Prin ţară, prin străinătăţuri. Au bijuterii mai tari decât ale maneliştilor. Sau chiar decât ale unor împărătese, la a nu ştiu câta spiţă nobilă. La terenuri, miniştrii nu le mai ştiu locul şi numărul. Dar ce nu au? Luni, la fiecare apariţie a declaraţiei de avere, cel ce o posta era mai bogat decât cel ce o aplicase înainte. A fost un adevărat concurs de averi. Parcă fiecare ministru aştepta să posteze altcineva înaintea lui, să o modifice el şi să îl termine pe cel de dinaintea sa. Aşa se face că au apărut apartamente la Monaco, la Predeal, la Mangalia, la Snagov şi Braşov. Pe unde sunt terenurile? Ha... Peste tot. Nu există locuri pitoreşti unde să nu fie miniştrii proprietari. De-a valma: şi intravilane şi extravilane. Maşinile lor? Un salon auto este mai puţin înzestrat decât ce au cei din Cabinetul Boc. Monacoun Ferrari, Range Rover Sport. Hă. Ia uite că mai are cineva şi Volkskwagen! Dar şi Toyota şi Mercedes. Dar şi Jeep Cherokee şi motocicletă Yamaha. Şi toate prin muncă foarte cinstită. Iar cei mulţi, care îi admiră pentru ce au, trebuie să priceapă că numai prin nelinişte, prin activitate continuă pot avea ce au ei. Dar cel mai important este că ei nu vor băga mâna, prea adânc, în bugetul de criză al statului. Şi nu vor ajunge la DNA ca alţii. Iar de vor ajunge, vor demonstra că doar au vrut unii să îi defăimeze.