Traian Cristea, agentul imobiliar al Iridex

Afaceri cu terenul statului

In numarul de ieri al cotidianului nostru aratam ca la darea in functiune a depozitului ecologic de la Schitu, in comisia de receptie a lucrarii, a fost numit si Traian Cristea, primarul localitatii Costinesti * Pentru cine nu stie nimic, o asemenea decizie a patronilor de la Iridex, care administreaza groapa de gunoi ar parea bizara, daca nu ar cunoaste dedesubturile * Unul dintre acestea este acela ca pentru desfasurarea activitatii depozitului ecologic, primarul Cristea a concesionat, prin Consiliul Local, zece hectare pentru Iridex * La scurta vreme, din concesionar, societatea de salubritate a devenit proprietarul suprafetei respective din Costinesti * Contractul de vanzare-cumparare s-a facut intre primarul Cristea si Traian Anghel de la Iridex * Pentru intreaga suprafata, noul proprietar a platit 14.280 de euro cu tot cu TVA * Aceasta inseamna ca hectarul a fost cumparat cu 1420 de euro, deci cu 14 eurocenti, in timp ce pe piata libera in zona se tranzactioneaza chiar cu zece euro metrul patrat

In luna august 2004, a fost inaugurat depozitul ecologic de la Schitu, administrat de societatea comerciala Iridex Grup, cu sediul in Bucuresti, avandu-l ca actionar majoritar pe senatorul conservator de Prahova, Corneliu Pascu. Cum pentru o asemenea investitie era nevoie de un teren, desigur ca s-a gasit si cel care sa i-l dea: Consiliul Local Costinesti, aflat in totalitate la mana primarului Traian Cristea. Intr-o prima faza, terenul, in suprafata totala de zece hectare, a fost dat pentru utilizare conform contractului de concesiune numarul 2 din 25 martie 2003 inregistrat la primaria din localitate.Mai bine proprietarIntre timp, in baza autorizatiei de constructie numarul 83 au demarat lucrarile, iar primul compartiment a fost finalizat si dat in functiune la inceputul lunii august 2004. In timp ce se efectua executia unuia dintre depozite, cuiva, cei mai multi spun ca lui Traian Cristea, i-a venit ideea ca ar fi bine ca Iridex Grup sa se transforme din concesionar in proprietar al terenului in cauza. Asa se face ca la numai un an si jumatate de la darea in concesiune a terenului, prin contractul de vanzare-cumparare numarul 382 din 4 iunie 2004, cele zece hectare au trecut in proprietatea grupului senatorului de Prahova. Documentul de tranzactionare s-a facutintre reprezentantul Iridex, Traian Anghel si primarul Costinestiului, Traian Cristea. Potrivit documentelor, pretul de vanzare a fost de 12.000 euro (489.912.000 lei vechi), la care se adauga TVA-ul de 2 280 euro (93.083.280 lei ), ceea ce inseamna o valoare totala de 14.280 euro, deci 582.995.280 lei.Pretul incredibil de mic a fost achitat integral, pentru ca orice om de afaceri ar fi avut o asemenea suma si la un asemenea chilipir nici nu-i dai cu piciorul. Spunem chilipir pentru ca daca este sa facem o socoteala simpla, inseamna ca Traian Cristea, la cei 14.280 de euro, cu TVA cu tot, a vandut metrul patrat de teren al localitatii cu numai 14 eurocenti, deci cu 5 829 de lei vechi. Specialistii in imobiliare spun ca este ceva necurat la mijloc, mai ales in conditiile in care in zona respectiva, un metru patrat ajunge la aproape zece euro. Trebuie sa spunem ca terenul in cauza este amplasat la aproape un kilometru spre sud de Costinesti, la circa un kilometru si jumatate est de DN 39 si tot cam la aceeasi distanta vest de faleza Marii Negre.Toti semneaza ca primarulNimic nu este intamplator in toata povestea cu Iridexul, cu atat mai putin cu vanzarea terenului. Pentru ca depozitul ecologic sa intre in functiune a fost nevoie sa se constituie o comisie de receptie a lucrarii, unde pe langa specialisti a fost numit si primarul localitatii Costinesti, Traian Cristea.Acesta, alaturi de Corneliu Pascu, patronul companiei de salubritate, trei ingineri specialisti si inspectorul de santier Florin Popescu, desi au constatat la darea in folosinta a obiectivului tot felul de deficiente, au semnat ca totul este in regula.Astfel, in procesul verbal de receptie au semnalat ca din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau erau incomplete unele piese, ca si cartea tehnica era incompleta, o mare parte din lucrari nu au fost executate, iar altele nu au fost executate conform proiectului. Cu toate acestea, depozitul a fost dat in folosinta, fara sa se stie daca deficientele au fost remediate vreodata si functioneaza, asa cum aratam ieri, cu tot felul de probleme, unele dintre ele cu risc major pentru angajati si pentru zona. In unul din numerele noastre viitoare vom reveni cu alte aspecte pe seama controversatului depozit de la Schitu