Mortii se dezgroapa cu excavatorul, la Cernavoda (galerie foto)

Preoţii uită de rugăciune, şi primarul de ce a fost ales

O parte dintre cernăvodenii care au aflat de modul în care se ridică noua casă mortuară acuză primăria de profanare. Primarul Mariana Mircea se dezvinovăţeşte, aruncând toată vina pe subalterni, pe care i-a şi băgat în anchetă, existând posibilitatea să-i dea şi afară Cimitirul este locul unde, după această mare trecere care este viaţa, ne găsim cu toţii liniştea. Dar trăim într-o lume care s-a întors cu susul în jos şi în care morţii nu mai au linişte nici măcar în cimitir.

După incidentul din această toamnă, când Cimitirul Ortodox din Cernavodă a fost scena unor imagini şocante, în care un tânăr din oraş simula acte sexuale cu o cruce şi cu fotografiile morţilor de pe pietrele funerare, a venit şi rândul Primăriei Cernavodă să batjocorească unele lăcaşuri de îngropăciune.

Autoritatea locală a luat, în această toamnă, decizia construirii unei capele mortuare, în incinta Cimitirului Ortodox, lângă Biserica Sfinţii Chiril şi Nicolae. În acest sens, a fost organizată o licitaţie, în cadrul căreia s-au primit patru oferte, contractul de lucrări fiind atribuit, pe data de 29 octombrie, societăţii AD Power SRL, al cărei unic asociat şi administrator este Adrian Iofcea. Criteriul de atribuire a fost, potrivit anunţului publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, preţul cel mai scăzut. Valoarea estimată a lucrărilor a fost de 120.770 lei fără TVA, preţul la care s-a atribuit contractul fiind de 84.494 lei fără TVA, adică de aproximativ un miliard de lei vechi cu TVA. Lucrările au fost demarate cu rapiditate, întrucât, aşa cum ne-a declarat patronul AD Power, Adrian Iofcea, termenul de execuţie al lucrărilor este de 60 de zile. Toate bune şi frumoase, numai că amplasamentul stabilit de primărie pentru construcţia locului de priveghere includea şi un perimetru din cimitir, adică morminte. Firma constructoare a demarat lucrările de excavare a malului cimitirului, pentru că edificiul urma să fie construit alipit de acest mal, care trebuia adâncit, pentru ca această capelă mortuară să încapă, şi să fie pe acelaşi aliniament cu biserica şi o altă anexă a bisericii, despre care ni s-a spus că, deşi semăna foarte bine cu o capelă mortuară, era folosită pe post de magazie. Imediat după demararea lucrărilor, constructorul a dat, în timpul excavărilor, peste sicriele celor îngropaţi acolo.

„O maşină de oase"

Despre această situaţie am fost sesizaţi şi noi, la redacţie, de către cititori, care ne-au transmis faptul că Primăria Cernavodă a profanat morminte pentru construirea capelei mortuare. Ni s-a relatat că firma constructoare ar fi scos „o maşină de oase" din cimitir şi că mormintele celor îngropaţi în acea zonă au fost deschise cu... excavatorul. O imagine macabră, zugrăvită în cuvinte, însă nu mai macabră decât ceea ce ne-a fost dat să vedem deplasându-ne la faţa locului, la Cimitirul Ortodox din Cernavodă. Rătăcind pe aleile cimitirului în căutarea locului unde ni se transmisese că au fost batjocoriţi morţii, ne-am întâlnit cu o bătrână din oraş, care ne-a spus că auzise că au fost dezgropate câteva morminte.

Discriminare şi după moarte

Femeia a afirmat că, probabil, se construieşte acolo, şi nu în altă parte, pentru că în acea zonă sunt îngropaţi bătrânii de la fostul azil din Cernavodă, care nu au rude, şi pentru ale căror morminte nu a plătit nimeni taxa de cimitir, percepută de primărie. Cu alte cuvinte, aceşti oameni, care şi-au trăit ultimele clipe într-un azil, şi care, în timpul vieţii au fost ocoliţi de către unii preoţi, după cum se va vedea în cele ce urmează, nu au scăpat de discriminare nici după moarte. Probabil pentru Primăria Cernavodă există morţi buni şi morţi răi. Pentru morţii de la azilul din Cernavodă, s-a găsit un răspuns macabru la întrebarea „Ce urmează după moarte?". În cazul lor, a urmat o deshumare cu excavatorul.

Bucăţi de sicrie şi aşternuturi neputrezite

Am găsit biserica din cimitirul de la Cernavodă, în vârful dealului, ridicată pe un loc înalt, aşa cum spune la carte. Paradoxal, însă existenţa acestui simbol de spiritualitate lângă morminte nu a avut, se pare, un rol protector asupra lor, şi nici nu le-a inspirat destulă bunătate sufletească sau frică de Dumnezeu celor învestiţi cu putere, astfel încât să aibă respect faţă de cei trecuţi la cele veşnice. Nu, biserica este, se pare, în zilele noastre, mai mult un simbol al mercantilismului, al comercialului. Este un aşezământ lângă care se pot construi capele mortuare, după noua modă europeană ca mortul să fie depus în loc special amenajat. Capelele mortuare sunt mijloace aducătoare de bani pentru slujitorii Domnului care dispun de un astfel de apanaj, aşa după cum chiar unii preoţi spun.

Am rămas încremeniţi de peisajul şocant de lângă biserică, dezvăluit privirii, brut, fără cenzură, de lumina dură a zilei. În malul în care am numărat nu mai puţin de şase lăcaşuri de îngropare, hăurile rămase în lutul galben după smulgerea sicrielor, rânjesc sfidătoare cu „dinţi" de coşciug rupt. La una dintre gropile golite de conţinut, în care au mai rămas bucăţi din sicriul ce a adăpostit rămăşiţele pământeşti ale unui om, s-a încercat reastuparea cu pământ, probabil pentru a nu se mai vedea cavitatea coşciugului.

Pantofii mortului

Dintr-o altă groapă atârna, sinistru, o bucată din ceea ce a fost aşternutul pe care a fost aşezat spre odihnă (ce ironic!) mortul. Cârpa neputrezită, din material sintetic, flutura, fără odihnă, în bătaia vântului. Pantofii mortului, desperecheaţi, stăteau aruncaţi care încotro, pe mormanele de pământ galben din mijlocul fundaţiei cofrate. Feţele parţial putrezite ale încălţărilor fuseseră desprinse de tălpile din plastic, care zăceau ceva mai încolo. La faţa locului, ne-a întâmpinat administratorul cimitirului, Neculai Guţu, angajat al primăriei, pe care l-am întrebat în ce mod au fost dezgropaţi morţii. Ne-a spus că osemintele au fost culese cu mâna şi depuse în osuarul cimitirului. Morţii însă au fost dezgropaţi cu lama excavatorului, aşa după cum lesne se poate observa în secţiunea malului cimitirului, din care ies scândurile coşciugelor rupte în momentul dislocării. Neculai Guţu a precizat că, probabil, s-a ales acest mod de lucru din cauza faptului că mormintele nu aveau cruci şi nu s-a ştiut exact locul unde ar trebui să se sape manual. E adevărat, săpăturile manuale ar fi durat mult mai mult, însă atunci nimeni n-ar fi putut spune că ar putea fi vorba de o profanare, dacă morţii ar fi fost scoşi din coşciug aşa cum au fost înmormântaţi, civilizat, şi cu un serviciu funerar, cum se cuvine.

Morţi, la pungă

Osemintele deshumate au fost puse în saci de către muncitorii firmei, după cum ne-a declarat Neculai Guţu, şi au fost depuse în osuarul cimitirului. Într-adevăr, am văzut ordonate, într-un colţ al încăperii denumite osuar, câteva pungi de hârtie de dimensiuni mari, pline cu oseminte umane. În această încăpere, pe care am găsit-o neîncuiată, sunt stive întregi de oase umane, unele strânse în saci de polietilenă, altele depozitate la întâmplare, la un loc cu resturi de haine putrezite. Coaste umane şi oase mari, probabil ale membrelor, stau amestecate prin tot acest spaţiu, cu hainele scoase din sicriele celor deshumaţi de-a lungul anilor. Întunericul ce domneşte în acest spaţiu este spintecat de raze puternice de lumină, atunci când se deschide uşa. Imaginea osemintelor în pungi de hârtie, din acelea care se folosesc la supermarket-uri era de-a dreptul frapantă. Culmea, cum putem încăpea într-o pungă de hârtie! După moarte.

Iofcea: „Am anunţat în scris primăria"

Am discutat şi cu patronul firmei AD Power, executantul lucrării. Adrian Iofcea ne-a declarat că, imediat ce a găsit oseminte în acel loc, a suspendat temporar lucrările şi a anunţat, în scris, Primăria Cernavodă despre acest fapt. Autoritatea locală a răspuns, potrivit lui Iofcea, să preia osemintele şi să le depună în osuarul cimitirului, după care să continue lucrările. Nimeni de la primărie nu a avut, se pare, nimic împotriva „împachetării" morţilor în hârtie. Adrian Iofcea a precizat că firma sa a primit de la primărie documentele necesare pentru demararea lucrărilor: autorizaţia de construire şi ordinul de începere a lucrărilor.

Primăria a dispus continuarea lucrărilor

Ne-am deplasat şi la primărie pentru a discuta cu primarul oraşului, Mariana Mircea, despre acuzaţiile ce se aduc primăriei, deci şi domniei-sale, de către locuitori ai oraşului. Nu am găsit-o în acel moment la primărie, însă am stat de vorbă cu Emil Mihalcea, dirigintele de şantier al lucrărilor de la casa mortuară şi consultant tehnic angajat de către primărie. La discuţie a participat şi Giorgiana Cotigi, arhitectul-şef al oraşului Cernavodă. Întrebat dacă pentru deshumarea mormintelor nu era nevoie şi de un aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Mihalcea ne-a declarat că nu este nevoie de un astfel de aviz, întrucât toate avizele necesare sunt enumerate în Regulamentul de urbanism zonal, iar pentru zona cimitirului nu se prevede un astfel de aviz. „În această zonă, a cimitirului, se poate autoriza direct orice lucrare, de către primărie. Desigur, lucrări ce servesc interesului comunităţii", ne-a declarat Emil Mihalcea. El a infirmat posibilitatea ca, în ceea ce priveşte modul de derulare al lucrărilor de la cimitir, să fie vorba de o profanare. La rândul său, Giorgiana Cotigi ne-a declarat că pentru lucrarea de la cimitir s-au emis toate actele necesare: certificat de urbanism, autorizaţie de construire şi ordin de începere a lucrărilor. Pe masa şefului de şantier Mihalcea am găsit şi răspunsul la adresa trimisă de către executantul lucrării cu privire la oseminte, răspuns în care primăria susţinea ca osemintele să fie depuse în osuar. Nu se preciza, însă, modul de deshumare. Vom reveni în ediţia de mâine.

{mos_ri:Mariana Mircea,Neculai Guţu}