#citeşteDobrogea Originea munţilor Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

În capitolul „Studiile geologice în Dobrogea după anexare“, parte a lucrării „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească“, geologul Gheorghe Macovei, profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti, geolog-şef la Institutul Geologic al României, readuce în atenţie nume de confraţi de breaslă care s-au preocupat de evoluţia ţinutului dobrogean.
 
Astfel, primele descrieri geologice ar aparţine unui anume Boue, care, la 1840, dă o descriere a Turciei europene, unde vorbeşte şi de Dobrogea, iar Războiul Crimeii îi aduce incidental în această provincie pe Michel şi pe Spratt, care consemnează „oarecare observaţiuni de ordin geologic, atât cât le-a fost posibil să facă în treacăt“.
 
Locul de cinste în literatura geologică a Dobrogei de dinainte de anexare îl ocupă monografia pe care i-o consacră în 1867, în Memoriile Academiei din Viena, geologul K. Peters. „Acesta a fost singurul savant care s-a dedat în adevăr la cercetarea specială a geologiei Dobrogei înainte de trecerea ei la România“.
 
O primă observaţie geologică după anexare, prin 1882, i-o datorăm lui Sabba Ştefănescu, care face cunoscută prezenţa calcarului numulitic la Azarlâc. Pe la 1896 încep să apară studii amănunţite asupra Paleozoicului şi rocilor eruptive din nordul Dobrogei, aparţinând lui L. Mrazec, G. M. Murgoci şi R. Pascu, iar V. Anastasiu relatează despre formaţiunile mesozoice din întreaga provincie.
 
În 1906 ia fiinţă Institutul Geologic, dar până atunci „lucrările pornite cu atâta avânt ar fi încetat dacă continuitatea lor nu ar fi fost menţinută de Pascu, cel mai credincios cercetător al Dobrogei. Spre deosebire de ceilalţi, el însoţeşte studiile geologice de prospecţiuni şi exploraţiuni miniere“.
 
După înfiinţarea institutului, I. Simionescu păşeşte în Dobrogea şi începe studiul detaliat al Triasului şi Jurasicului. Alături de D.M. Cădere, descoperă Devonianul fosilifer, de lângă Muntele Carol. „Descoperire de o importanţă capitală pentru descurcarea stratigrafiei Paleozoicului din Dobrogea, fiind unicul punct sigur de reper pentru stabilirea unor subdiviziuni în puternica şi frământata serie paleozoică, ce constituie o bună parte din Munţii Dobrogei“.
 
Spre finalul capitolului, autorul concluzionează: „Astăzi ştim precis că munţii Dobrogei sunt un fragment dintr-o catenă hercinică, care din regiunea Ardenilor se arcuia prin Harz şi munţii Sandomirului până aici. Astăzi avem dovezi sigure că între Sandomir şi Dobrogea această catenă e îngropată în bună parte sub Carpaţi“.
Capitolul este însoţit de o valoroasă literatură geologică asupra Dobrogei, înainte şi după anexarea la România, pe care o puteţi găsi la pagina 380 a volumului ce se află AICI
 

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.