Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
03:06 26 04 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Cu nostalgie, despre industria dobrogeană. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

ro

02 Jan, 2018 00:00 4563 Marime text
Parcurgând cele câteva pagini ale capitolului „Progresele realizate în Dobrogea în timp de 50 de ani în industrie și comerț” din volumul „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească”, nu are cum să nu te cuprindă nostalgia asupra unor vremuri în care industria dobrogeană părea să promită un viitor îmbelșugat generațiilor ce trăiau în această parte de Românie.
 
Capitolul debutează cu o scurtă recapitulare a istoriei provinciei dintre Dunăre și mare:
Prin tratatele de pace de la Berlin din 1878 și de la București din 1913, Dobrogea întreagă, adică așa cum era stăpânită în trecut sub domnia lui Mircea cel Bătrân (1395), a revenit la patria-mamă.

Prin tratatul de pace de la Berlin din 1878 s-au redat României cele două județe: Constanța și Tulcea, până aici sub stăpânire turcească; iar la 1913, prin tratatul de la București, au revenit la patria-mamă și județele Caliacra și Durostor. 


Suprafața de azi a Dobrogei este de 23.262 kmp, având o populație totală de 756.047 locuitori. În timp de aproape 50 de ani, populația a crescut de la 147.246 locuitori în anul 1880 la 756.047 din anul 1928”.
Revenind la prosperitatea acestei provincii, în agricultură suprafața cultivată în 1885 era de 241.597 ha ajungând la 1.138.598 la în 1925. Fapt ce a condus la producții record de grâu, de la 338.456 hl (1885) la 3.298.892 hl (1925).

Veniturile din pescuit au crescut de la 249.100 lei aur în 1880, la 107.812.654 lei-hârtie sau 3.375.800 lei aur în 1925.
 
„O bună parte din produsele agricole, petrolifre și forestiere sunt exportate prin Dobrogea, în special prin punctul Constanța, singurul nostru port la mare, care joacă un rol important în viața noastră economică, port instalat și prevăzut cu mijloacele tehnice cele mai moderne.

Comerțul de export prin Dobrogea a mers crescând în continuu până în anul 1910, când înregistrează în adevăr cel mai mare trafic de mărfuri, față de primele începuturi din anul 1880, când întregul import și export prin Dobrogea deabia întrecea cantitatea de 50.000 tone, în comparație cu 1.200.000 tone din anul 1910”.
 
Cât despre șosele și drumuri carosabile, dacă în anul 1880 nu erau decât 139 km, în anul 1925 au crescut la 2.522 km.
 
La toate progresele enumerate se adaugă și cel pe teren cultural. Dacă în 1880 numărul elevilor care frecventau școlile dobrogene era de 3.100, în anul 1925 ajunsese la 67.883.
 
Industria mecano-metalurgică era reprezentată prin 15 fabrici, iar în industria chimică principala rafinărie din țară era la Cernvodă – „Columbia”. Industria alimentară cuprindea 12 mori sistematice din cele mai mari din țară, industria tăbăcăriei era reprezentată prin patru întreprinderi, industria zidăriei și cermicii număra șase fabrici, chiar și industria tipografiei și cartonajelor cuprindea două fabrici, dintre care cea mai importantă era tipografia „Dobrogea Jună”.
 
Mai multe amănunte puteți citi în cartea „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească” disponibilă integral în format electronic!
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea Petru Vulcan inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.  

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii