Sondaj CURS Pesimism generalizat și neîncredere profundă în clasa politică, la început de 2026

Un sondaj de opinie realizat la nivel național de CURS, în luna ianuarie 2026, arată că România traversează un climat social dominat de pesimism, neîncredere și temeri economice accentuate. Datele indică o continuare a stării de nemulțumire publică de la finalul anului 2025, cu percepții negative privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai.

România, pe o direcție greșită în ochii majorității

Potrivit cercetării, 76% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază direcția ca fiind bună. Restul de 5% nu au o opinie clară. Dezechilibrul major dintre percepțiile negative și cele pozitive confirmă persistența unui sentiment colectiv de frustrare și lipsă de încredere în viitor.

Criză de încredere în liderii politici

Niciun lider politic nu reușește să obțină o susținere majoritară. Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, dar 60% au o părere negativă. George Simion și Nicușor Dan sunt creditați cu niveluri de încredere de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor cote ridicate de neîncredere. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt respinși de peste 70% dintre respondenți, iar Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă, gradul mare de necunoaștere indică o vizibilitate redusă la nivel național. Per ansamblu, datele conturează o veritabilă criză de leadership.

Instituțiile politice, la coada clasamentului

Încrederea populației variază semnificativ între instituții. Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cele mai bune evaluări, cu niveluri de încredere între 61% și 80%. Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50%. În schimb, instituțiile asociate cu decizia politică sunt evaluate preponderent negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%.

AUR conduce detașat în intenția de vot

În scenariul unor alegeri parlamentare organizate duminica viitoare, AUR s-ar clasa pe primul loc, cu 35% din intențiile de vot. PSD ar obține 23%, PNL 18%, iar USR 10%. UDMR și SOS România sunt cotate fiecare cu 5%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%. Rezultatele indică o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistem.

Așteptări economice sumbre pentru 2026

Pesimismul domină și percepțiile privind situația economică. 63% dintre români se așteaptă ca nivelul lor de trai să se înrăutățească în 2026, 29% anticipează stagnare, iar doar 7% cred într-o îmbunătățire. În ceea ce privește prețurile, 56% se așteaptă la creșteri semnificative, iar 34% la creșteri moderate, fără ca vreun respondent să anticipeze scăderi.

Majoritate relativă pentru reunirea cu Republica Moldova

Sondajul relevă și un subiect puternic polarizant: reunirea Republicii Moldova cu România. În ipoteza unui referendum susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți ar vota pentru reunire, 37% împotrivă, iar 7% nu au o opinie clară.

Metodologie

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă (18+), prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Concluzie

Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăți marcate de anxietate economică, neîncredere profundă în instituțiile politice și absența unor lideri credibili. Acest climat tensionat are potențialul de a influența decisiv comportamentul electoral și stabilitatea politică pe termen scurt.