Deși democrația românească a fost marcată de numeroase crize politice după 1989, succesul unei moțiuni de cenzură a rămas, timp de două decenii, un eveniment rarisim. În ultimii 15 ani, însă, frecvența acestora a crescut, reflectând o scenă politică tot mai fragmentată și mai conflictuală.

Până în prezent, în istoria postdecembristă a României, 6 guverne au fost demise prin adoptarea unei moțiuni de cenzură de către Parlament.

1. Guvernul Emil Boc (2) – 13 octombrie 2009

Premier: Emil Boc (PDL) Context: A fost prima moțiune de cenzură care a reușit în România după 1989. Guvernul a căzut în plină criză economică mondială, după ruperea coaliției PDL-PSD.

• Moțiunea: Intitulată „11 împotriva României”, a fost inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD.

• Rezultat: Adoptată cu 254 de voturi. A dus la o criză politică prelungită, terminată doar după alegerile prezidențiale din acel an, când Emil Boc a fost reinstalat premier.

2. Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu – 27 aprilie 2012

Premier: Mihai Răzvan Ungureanu (Independent/PDL) Context: Un guvern cu un mandat extrem de scurt (doar 78 de zile). Executivul a fost victima tensiunilor sociale cauzate de măsurile de austeritate și a migrației politice a unor parlamentari către Opoziție.

• Moțiunea: „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu mai merge!”, depusă de USL (alianța PSD-PNL).

• Rezultat: Adoptată cu 235 de voturi. Căderea acestui guvern a deschis drumul către era Victor Ponta.

3. Guvernul Sorin Grindeanu – 21 iunie 2017

Premier: Sorin Grindeanu (PSD) Context: Un caz unic și bizar în politica mondială: un partid și-a demis propriul guvern. După un conflict deschis între premierul Grindeanu și liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, partidul i-a retras sprijinul politic, dar premierul a refuzat să demisioneze.

• Moțiunea: Depusă chiar de PSD (împotriva propriului premier).

• Rezultat: Adoptată cu 241 de voturi. Locul lui Grindeanu a fost luat de Mihai Tudose.

4. Guvernul Viorica Dăncilă – 10 octombrie 2019

Premier: Viorica Dăncilă (PSD) Context: Guvernul PSD a rămas fragil după ieșirea ALDE de la guvernare și după eșecul partidului la alegerile europarlamentare și condamnarea lui Liviu Dragnea.

• Moțiunea: „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent!”, inițiată de PNL.

• Rezultat: Adoptată cu 238 de voturi. A marcat revenirea PNL la guvernare sub conducerea lui Ludovic Orban.

5. Guvernul Ludovic Orban (1) – 5 februarie 2020

Premier: Ludovic Orban (PNL) Context: Guvernul a căzut în urma asumării răspunderii pe legea alegerii primarilor în două tururi, o temă intens disputată de PSD.

• Moțiunea: Inițiată de PSD și UDMR.

• Rezultat: Adoptată cu 261 de voturi. Ludovic Orban a fost ulterior redesemnat, guvernând pe parcursul stării de urgență provocate de pandemie.

6. Guvernul Florin Cîțu – 5 octombrie 2021

Premier: Florin Cîțu (PNL) Context: Prăbușirea a survenit după ruperea coaliției PNL-USR. Florin Cîțu a pierdut sprijinul partenerilor de guvernare și a rămas fără majoritate.

• Moțiunea: „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor. Jos Guvernul Cîțu!”, depusă de PSD.

• Rezultat: Record istoric de voturi – 281 de aleși au votat pentru demitere. A fost momentul care a precedat formarea actualei mari coaliții PSD-PNL.

Concluzii: De ce cad guvernele în România?

Analizând aceste momente, specialiștii în științe politice observă că moțiunile de cenzură din România nu sunt neapărat despre performanța administrativă, ci despre reconfigurarea majorităților parlamentare.

Dacă în primii 20 de ani de după Revoluție „disciplina de partid” era de fier, în ultimul deceniu traseismul politic și conflictele interne din partide au transformat moțiunea de cenzură dintr-un instrument excepțional într-o procedură aproape uzuală de schimbare a puterii fără alegeri anticipate.